Victoria Furtună, candidată la Prezidențiale, a participat la conferința privind extinderea Uniunii Europene, organizată de Camera Deputaților a Parlamentului Italian, unde a ținut și un discurs în limba italiană.
Conferința pe tematica „Extinderea UE: Țările Vecine” a fost organizată în cadrul Parlamentului Italian la sfârșitul săptămânii trecute, la care a fost pusă în discuție tema extinderii Uniunii Europene și a perspectivelor de integrare a țărilor vecine.
La conferință au participat, inclusiv, Miroslav Gačević, vice ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Serbia, Victoria Furtună, fost Procuror Anticorupție al Republicii Moldova, și profesorul Felipe Pathe Duarte de la Universitatea Nova din Lisabona, care a moderat discuția. La discuții a participat și Andrea Di Giuseppe, președinte al Comitetului pentru comerț internațional din cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Camerei.
Naike Gruppioni, parlamentara italiană, membră a Comisiei pentru afaceri externe, la inițiativa căreia a și fost organizată conferința, a declarant că: „Este o onoare să fiu aici astăzi pentru a discuta despre un subiect crucial pentru viitorul Europei: integrarea țărilor vecine Uniunii Europene, cu o atenție specială asupra Serbiei și Moldovei. Mulțumesc vice ministrului Gačević pentru rolul său important și angajamentul său demonstrat, Victoriei Furtună pentru munca sa extraordinară în lupta împotriva corupției din Moldova, și profesorului Duarte pentru contribuția sa prețioasă în calitate de moderator. Integrarea europeană nu este doar o chestiune geopolitică, ci un proiect de construire a unei comunități bazate pe valori comune, cooperare economică și pace durabilă între popoare cu rădăcini culturale și religioase comune. Astăzi vreau să îmi concentrez atenția asupra Serbiei și Moldovei, parteneri strategici pentru Italia și Europa.”
În contextul discuțiilor Victoria Furtună a reiterat că: „Țara mea, Republica Moldova, este vecină cu Uniunea Europeană, iar guvernul actual a propus un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană și vor ca intențiile de aderare să fie stipulate în constituția noastră. Este minunat, însă pentru a dansa tango este nevoie de două persoane. La Bruxelles sunt oameni obiectivi, care văd corupția, văd economia muribundă, văd represiuni politice și instabilitate.
Și, mai rău, ei văd că nu există absolut niciun semn că situația poate să se îmbunătățească în viitorul apropiat. Este dificil pentru mine să recunosc, pentru că îmi iubesc țara din toată inima. Dar trebuie să spun că Europa nu are nevoie de o astfel de Moldovă. Și îi mulțumesc sincer lui Péter Szijjártó, pentru că a spus deschis despre acest fapt și nu în spatele cortinei, deoarece adevărul amar este mai bine decât o minciună frumoasă.”
Miroslav Gačević a subliniat: „Cea mai mare forță a Uniunii Europene este capacitatea sa de transformare. Deși procesul de aderare este complex, Serbia consideră integrarea europeană o prioritate strategică, echilibrând în același timp protejarea intereselor naționale. Totuși, probleme precum sancțiunile împotriva Rusiei reprezintă provocări semnificative, având în vedere dependența noastră energetică și legăturile istorice cu Moscova. Am ales să menținem o poziție coerentă, fără a folosi teritoriul nostru pentru a eluda restricțiile, încercând să găsim un echilibru între așteptările UE și protejarea intereselor noastre naționale.”
Andrea Di Giuseppe a concluzionat: „Serbia și Moldova sunt esențiale pentru noua configurație a Europei, care se extinde către țări aliniate la NATO. Aceste piețe sunt importante pentru întreprinderile noastre, așa cum arată deschiderea primului birou Simest în Serbia pentru a stimula investițiile. Integrarea acestor națiuni este crucială, inclusiv pentru afinitățile culturale, iar afacerile joacă un rol de echilibru social și economic, reducând conflictele și favorizând abundența de oportunități.”
„Mai mulți legislatori europeni, prezenți la discuție, au subliniat importanța cooperării internaționale și a integrării europene ca instrumente pentru promovarea stabilității, prosperității și dialogului între popoare”, se arată într-un comunicat.
