Maia Sandu a comentat modificarea legislativă adoptată recent de majoritatea Partidul Acțiune și Solidaritate, care permite numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor și cu votul majorității simple a deputaților, transmite libertv.md.
Invitată joi, 5 martie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a fost întrebată de ce se insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, pentru funcția de membru al comisiei care evaluează procurorii.
Maia Sandu a afirmat că în actualul Parlamentul Republicii Moldova nu există suficiente voturi pentru a atinge pragul de 61 de deputați necesar anterior pentru astfel de numiri.
„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Dacă nu se găsesc 61 de voturi, ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Așa cum este și la numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, se încearcă mai întâi cu 3/5, iar dacă nu sunt 61 de voturi, se poate merge pe o majoritate simplă”, a declarat președinta.
Potrivit șefei statului, procedura de selectare a membrilor internaționali presupune că Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova face o preselecție a candidaților și transmite Parlamentului o listă scurtă din care deputații aleg. În cazul actual, ar fi fost preselectați mai mulți candidați, inclusiv un expert francez și un expert din Olanda, Herman von Hebel, care a făcut parte anterior din Comisia de Pre-Vetting.
Sandu a mai afirmat că această comisie ar fi avut un rol important în procesul de reformă a justiției. „Cele mai mari atacuri au fost la membrii Comisiei Pre-Vetting încă din prima zi. Această comisie a făcut cea mai importantă curățenie în sistemul justiției”, a spus ea.
Critici din partea experților
Modificarea legislativă a fost însă criticată de mai mulți experți și organizații din societatea civilă.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept „regretabilă și nejustificată” schimbarea legislației care permite numirea membrilor internaționali ai comisiei prin votul majorității simple de 51 de deputați.
Experții au atras atenția asupra modului în care a fost promovat amendamentul, susținând că acesta a fost introdus și adoptat într-un ritm accelerat, fără consultări publice și fără respectarea principiilor de transparență și consens politic recomandate de Comisia de la Veneția și alte instituții europene.
„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat expertul Ilie Chirtoacă.
Totodată, CRJM a subliniat că Comisia de evaluare a procurorilor nu se află în blocaj total, deoarece instituția este operațională și poate continua examinarea dosarelor persoanelor supuse evaluării externe.
Potrivit experților, arhitectura mecanismului de evaluare a fost inițial concepută pe baza unui consens politic larg, reflectat în votul a cel puțin 61 de deputați, iar modificarea acestui mecanism în grabă și fără consultări ar putea afecta credibilitatea procesului.
Opoziția va contesta amendamentul la CC
Cele cinci fracțiuni parlamentare din opoziție au anunțat că vor depune o contestație la Curtea Constituțională împotriva amendamentului inițiat de PAS, prin care pragul necesar pentru desemnarea membrilor Comisiei de Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi. Potrivit opoziției, modificarea legislativă reprezintă un abuz și favorizează în mod direct numirea expertului olandez Herman von Hebel, fost șef al Comisiei pre-Vetting, în funcția de membru al comisiei.
Amendamentul a fost adoptat de majoritatea PAS în lectura a doua a proiectului privind fortificarea securității judecătorilor, cu 55 de voturi. Astfel, pentru desemnarea membrilor Comisiei de Vetting nu mai este necesară majoritatea calificată de două treimi, ci o majoritate simplă de 51 de voturi. Inițiativa legislativă a fost propusă de deputatul PAS Igor Chiriac.
Anterior ședinței, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut că modificarea a fost făcută pentru a facilita alegerea lui Herman von Hebel, care a stârnit controverse în perioada în care a condus Comisia de pre-Vetting.
