Atacul de panică și atacul de anxietate sunt condiții diferite, chiar dacă au câteva lucruri în comun. Iată cum le poți deosebi, dar și cum le poți combate!
Termenul de atac de anxietate nu există în domeniul medical, însă este folosit pentru a descrie apogeul anxietății. Pe de altă parte atacul de panică este specific tulburării de panică – acesta este mult mai intens decât un atac de anxietate.
Atacul de panică debutează brusc, uneori în mod neașteptat, și implică o teamă intensă și copleșitoare. Acesta este acompaniat de simptome fizice ce pot fi înfricoșătoare: bătăi accelerate ale inimii, probleme de respirație, greață, durere în piept, transpirații abundente, simptome gastrointestinale și nu numai. Atacurile de panică pot apărea din cauze necunoscute și atunci sunt denumite atacuri de panică neașteptate, în timp ce atacurile de panică la care ne așteptăm să apară sunt acelea declanșate de fobii specifice. De exemplu, o persoană claustrofobă care suferă de tulburare de panică va avea un atac de panică dacă merge cu liftul.
Atacul de anxietate se manifestă prin griji exagerate, stare tensionată, teamă și stare generală de rău. Acesta, spre deosebire de atacul de panică, se instalează treptat și este adesea asociat cu anticiparea unei situații stresante ori a unui eveniment important.
Ce simptome au / nu au în comun atacul de panică și cel de anxietate
Atacul de panică debutează subit, de multe ori fără un factor declanșator evident.
Simptomele atacului de panică sunt:
- Puls accelerat;
- Durere în piept;
- Bufeuri;
- Transpirații reci;
- Greață;
- Furnicături la nivelul extremităților;
- Tremur;
- Durere de stomac, diaree;
- Senzația de nod în gât;
- Teamă de pierdere a minților;
- Senzația iminentă de moarte;
- Depersonalizare;
- Senzația de pierdere a controlului.
După primele 5-10 minute, simptomele atacului de panică încep să își piardă din intensitate, iar în 20 de minute dispar complet. După terminarea atacului de panică, anxietatea continuă, alimentată de teama unui nou atac.
Atacul de anxietate se manifestă treptat, după o perioadă intensă de griji. Simptomele sunt mai puțin intense decât în cazul atacului de panică, însă pot persista mai mult timp – zile, poate chiar săptămâni.
Simptomele unui atac de anxietate sunt:
- Durere în piept;
- Vertij;
- Uscăciunea gurii;
- Oboseală;
- Teamă;
- Irascibilitate;
- Probleme de concentrare;
- Dureri musculare;
- Puls accelerat;
- Furnicături la nivelul extremităților;
- Insomnii;
- Senzația de nod în gât;
- Îngrijorare și stres .
Modul în care debutează (brusc sau treptat), intensitatea simptomelor, precum și durata acestora ne pot ajuta să facem diferența dintre atacul de panică și cel de anxietate.
Simptomele anxietății au legături cu afecțiunile de sănătate mintală, inclusiv cu tulburarea obsesiv-compulsivă și traumele, în timp ce atacurile de panică îi afectează în principal pe cei cu tulburare de panică.
Care sunt cauzele atacului de panică / anxietate
În cazul unor atacuri de panică nu se cunosc cauzele. Însă atacurile de panică așteptate și atacurile de anxietate pot fi declanșate de unul dintre următorii factori declanșatori:
- Stresul prelungit;
- Condusul îndelungat;
- Consumul de cofeină;
- Renunțarea la alcool / droguri;
- Dureri / boli cronice;
- Unele medicamente;
- Fobii specifice;
- Amintiri traumatizante.
Cum poți combate un atac de panică sau de anxietate
Există o serie de strategii care te pot ajuta să combați atacul de panică, dar și pe cel de anxietate. Iată despre ce este vorba:
- Identifică atacul de panică/ anxietate – simptomele unui asemenea atac pot fi înfricoșătoare și te pot face să crezi că ți se va întâmpla ceva foarte rău. Este, așadar, foarte important să identifici atacul de panică și să nu te panichezi gândindu-te că este vorba despre ceva grav.
- Reglează-ți ritmul respirației – respirația accelerată întreține atacul de panică, favorizând hiperventilația. Concentrează-ți atenția asupra respirației, inspiră lent și expiră și mai lent. Poți face un exercițiu de respirație – numără până la 4 pe timpul inspirului, apoi ține-ți respirația 4 secunde și în următoarele 5 secunde elimină treptat aerul din plămâni.
- Folosește tehnici de relaxare – o baie caldă, o plimbare în aer liber ori o sesiune de yoga și meditație te vor ajuta să înfrunți atacul de panică, dar și pe cel de anxietate.
- Modifică-ți stilul de viață – pentru a preveni întoarcerea atacurilor de panică ori a celor de anxietate, redu stresul la care te expui zilnic, identifică gândurile negative și elimină-le, practică sport în mod regulat, adoptă o dietă echilibrată, limitează consumul de alcool și cofeină și apelează la ajutorul unui psihoterapeut, care te va ajuta să treci peste situația în care te afli.
Tratamente
Profesioniștii din domeniul medical vor evalua simptomele unei persoane și vor planifica tratamentul în consecință. Acesta se va axa, de obicei, pe terapie, medicație sau o combinație a celor două.
Terapie
Angajarea în sesiuni de terapie interpersonală poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori și la gestionarea simptomelor. De asemenea, terapia urmărește să ajute oamenii să accepte trecutul și să lucreze pentru prezent și viitor.
Terapia cognitiv-comportamentală este un tratament obișnuit pentru simptomele tulburării de anxietate generalizată și ale tulburării de panică. Terapia se concentrează pe răspunsurile comportamentale ale unei persoane la anumite evenimente sau factori de stres. Terapeuții vor lucra cu pacienții lor pentru a stabili noi obiceiuri comportamentale și tehnici de răspuns la factorii de stres.
Medicamente
Medicamentele pot reduce simptomele la persoanele cu anxietate severă și tulburări de panică. Medicii pot recomanda medicamente ca tratament de sine stătător sau alături de psihoterapie.
Un medic poate prescrie:
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei – un tip de antidepresiv care crește nivelul de serotonină din creier.
- Inhibitori de recaptare a serotoninei și noradrenalinei – un medicament antidepresiv care acționează prin creșterea nivelului de serotonină și noradrenalină din creier.
- Pregabalină – dacă antidepresivele nu funcționează, un medic poate prescrie pregabalină, un anticonvulsivant. Medicii îl prescriu de obicei pentru a reduce frecvența și severitatea crizelor în epilepsie. Cu toate acestea, poate ajuta la reducerea simptomelor de anxietate.
- Benzodiazepine – medicii pot prescrie benzodiazepine ca tratament pe termen scurt pentru anxietatea severă. Acest medicament este un sedativ și nu este sigur pentru utilizarea pe termen lung. În 2020, Food and Drug Administration (FDA) a avertizat că utilizarea benzodiazepinelor poate duce la dependență fizică, iar sevrajul poate pune viața în pericol.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
