Ai trecut de 40 de ani? Mergi neapărat la cardiolog pentru un control de rutină! În 2019, aproximativ 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, 85% dintre aceste decese fiind atribuite accidentului vascular cerebral și infarctului miocardic.
La fiecare 40 de secunde o persoană suferă un atac de cord, potrivit statisticilor realizate în SUA.
Există mai mulți factori de risc modificabili ai infarctului, inclusiv fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și obezitatea. Și există, de asemenea, câțiva factori de risc nemodificabili, inclusiv istoricul familial și diferite boli, cum ar fi diabetul.
Acum, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca au descoperit la persoanele fără afecțiuni cardiovasculare cunoscute că, o ateroscleroză coronariană obstructivă nedetectată, le crește de opt ori riscul unui atac de cord.
Descoperirile lor sugerează, de asemenea, că aproape jumătate dintre adulții de peste 40 de ani pot avea astfel de afecțiuni cardiace „ascunse”.
Studiul apare în Annals of Internal Medicine, un jurnal al Colegiului American al Medicilor.
Ateroscleroza coronariană și atacul de cord
Ateroscleroza coronariană – cunoscută și sub denumirea de boală coronariană – apare atunci când placa formată din depozite de colesterol se acumulează în interiorul arterelor inimii. Această acumulare de plăci îngustează arterele, îngreunând circulația către inimă.
Simptomele aterosclerozei coronariene pot include:
- presiune, apăsare sau durere în piept
- dificultăți de respirație
- amețeală
- greaţă
- arsuri la stomac și/sau indigestie
Deși, nu există un tratament pentru boala coronariană, afecțiunea poate fi gestionată prin modificări ale stilului de viață și medicamente. Și, uneori, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a deschide sau înlocui arterele complet blocate.
Ateroscleroza coronariană este cea mai frecventă cauză a atacului de cord. O persoană suferă un atac de cord atunci când sângele nu mai poate ajunge la inimă.
Simptomele unui atac de cord includ:
- senzația de presiune, apăsare, greutate sau durere în piept
- durere care se extinde de la piept la alte părți ale corpului, cum ar fi brațele, spatele sau gâtul
- dificultăți de respirație
- ameţeală
- greață și/sau vărsături
- tuse și/sau respirație șuierătoare de la acumularea de lichid în plămâni
Simptomele atacului de cord pot apărea foarte repede sau pot dura câteva zile. Cu cât o persoană primește mai repede un tratament pentru un atac de cord, cu atât rata de supraviețuire este mai bună.
Examinarea riscului de infarct
Potrivit dr. Klaus Fuglsang Kofoed, profesor asociat al Departamentului de Medicină Clinică de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca și autor corespondent al acestui studiu, echipa de cercetare a decis să studieze modul în care ateroscleroza coronariană influențează riscul unei persoane de a face un atac de cord, deoarece este procesul bolii responsabil pentru atacul de cord și moartea cardiacă.
„Se poate dezvolta cu mulți ani înainte ca un individ să aibă simptome”, a spus dr. Kofoed pentru Medical News Today. „Pentru a preveni atacul de cord, este, prin urmare, foarte important să înțelegem ce caracteristici definesc un individ asimptomatic cu risc crescut de boli manifestate clinic.”
În acest studiu, dr. Kofoed și echipa sa au examinat peste 9.500 de persoane în vârstă de 40 de ani sau peste care nu prezentau simptome cunoscute de boli cardiovasculare. Participanții la studiu au fost evaluați prin angiografie computerizată pentru a căuta orice ateroscleroză coronariană obstructivă nediagnosticată anterior.
În urma analizei, cercetătorii au descoperit că 54% dintre participanții la studiu nu aveau ateroscleroză coronariană detectabilă.
Din restul de 46% despre care s-a constatat că aveau ateroscleroză coronariană nedetectată anterior, 36% dintre participanți aveau boală neobstructivă și 10% aveau boală obstructivă.
În plus, oamenii de știință au descoperit că printre participanții diagnosticați cu ateroscleroză coronariană nedetectată anterior, 61% erau bărbați și 36% erau femei.
„Cea mai mare surpriză a fost că până la 10% aveau boli obstructive, dar fără a avea simptome. [Aceasta este] o observație foarte importantă pe care o vom explora în continuare în analize suplimentare.” – Dr. Kofoed
Prevenirea atacului de cord
MNT a vorbit, de asemenea, cu Dr. Rigved Tadwalkar, cardiolog certificat de la Centrul de Sănătate Providence Saint John din Santa Monica, SUA, despre acest studiu.
Dr. Tadwalkar a spus că acesta este un studiu interesant, deoarece abordează o întrebare fundamentală în cardiologie – care este semnificația bolii coronariene la o persoană asimptomatică?
„Până acum, înțelegerea noastră despre semnificația bolii coronariene vine în principal de la cei care au simptome clinice ale bolii și au suferit angiografie coronariană invazivă,” a explicat dr. Tadwalkar. „Cei cu stenoze coronariene obstructive prin angiografia coronariană invazivă au fost în mod tradițional considerați cu risc ridicat, dar odată cu apariția angiografiei coronariene CT și îmbunătățirile tehnologiei, s-a recunoscut din ce în ce mai mult că caracteristicile specifice ale plăcii pot conferi un risc suplimentar.”
„A fost revelator să văd că în rândul persoanelor fără simptome, ateroscleroza subclinică poate fi găsită la mai mult de 50% dintre bărbați și aproape o treime dintre femei”, a adăugat el. „La fel de izbitoare a fost și descoperirea că 10% din populația acestui studiu a avut boală coronariană obstructivă.”
Dr. Tadwalkar a comentat, de asemenea, că rezultatele acestui studiu sunt de mare valoare în determinarea riscului unei persoane asimptomatice pentru un eveniment cardiovascular.
„Folosirea angiografiei coronariene CT în cadru preventiv ne-ar permite să stabilim dacă boala coronariană există cu adevărat, ceea ce este o întrebare la care adesea nu putem răspunde definitiv pentru pacienții conform practicii curente bazate pe ghiduri”, a continuat el. „Pe baza rezultatelor angiografiei coronariene CT, acum ar trebui să putem determina mai bine dacă o persoană asimptomatică prezintă un risc mai mare de a avea un atac de cord sau de a muri.”
„Acest lucru ne poate ajuta să elaborăm strategii preventive adecvate, astfel încât oamenii considerați a fi expuși unui risc mai mare să aibă șanse mult mai mari de a nu ceda la un eveniment cardiovascular”, a adăugat dr. Tadwalkar.
Informațiile pr
ezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.
