Zborul cu avionul poate fi interzis în cazul unor afecțiuni medicale. Iată care sunt acestea.
Zborul cu avionul nu este permis tututor călătorilor. Înaintea vacanței de vară, Organizația Mondială a Sănătății avertizează companiile aeriene că au dreptul de a refuza să transporte pasageri cu anumite probleme de sănătate.
Fie că doriți să scăpați de melancolie sau pur și simplu să vă odihniți în străinătate, este posibil să călătoriți cu avionul spre destinația dorită. Cu toate acestea, există 18 afecțiuni medicale care ar putea duce la interzicerea accesului la un zbor.
Faptul că aveți una dintre problemele de sănătate ar putea da dreptul unei companii aeriene să vă refuze accesul în avion.
“Companiile aeriene au dreptul de a refuza să transporte pasageri cu afecțiuni care se pot agrava sau pot avea consecințe grave în timpul zborului.
Acestea pot solicita o autorizație medicală din partea medicului în cazul în care există indicii că un pasager ar putea suferi de o boală sau de o afecțiune fizică sau psihică care ar putea reprezenta un pericol pentru siguranța aeronavei, ar putea reduce bunăstarea și confortul celorlalți pasageri și al membrilor echipajului, ar putea necesita îngrijiri medicale în timpul zborului sau ar putea fi agravată de zbor.
În cazul în care echipajul de cabină suspectează înainte de plecare că un pasager ar putea fi bolnav, comandantul aeronavei va fi informat și se va decide dacă pasagerul este apt să călătorească, dacă are nevoie de îngrijiri medicale sau dacă reprezintă un pericol pentru ceilalți pasageri și echipaj sau pentru siguranța aeronavei.
Politicile companiilor aeriene variază, iar cerințele trebuie verificate întotdeauna în momentul sau înainte de a rezerva zborul”, notează OMS, potrivit Express.
Organismul de sănătate a adăugat că un loc bun pentru a găsi informații este, de obicei, site-ul web al companiei aeriene.
Care sunt categoriile de persoane care nu pot călătorii cu avionul
Potrivit Fit For Travel, condus de NHS, călătoria cu avionul nu este în mod normal recomandată în următoarele cazuri:
– Bebelușii care au mai puțin de 48 de ore (mai mult după nașteri premature)
– Femei după a 36-a săptămână de sarcină (sau a 32-a săptămână în cazul unei sarcini multiple)
– Angină pectorală sau dureri în piept în repaus
– O boală infecțioasă (de exemplu, varicelă, gripă sau COVID)
– O boală cardiovasculară
– Atac de cord recent
– Accident vascular cerebral recent
– Operație sau leziune recentă în care este posibil să fie prezent aer sau gaz reținut în organism (de exemplu, stomac, intestine, ochi, față sau creier)
– Boli grave pe termen lung care vă afectează respirația (de exemplu, boala pulmonară obstructivă cronică)
– Pneumonie
– Disfuncție respiratorie în repaus
– Anemie cu celule secerătoare
– Pneumotorax nerezolvat (plămân perforat)
– Infecție a urechii
– Boala de decompresie după scufundare (uneori numită “boala de apăsare”)
– Presiune crescută în creier (din cauza unei hemoragii, leziuni sau infecții)
– Plasturi aplicați în termen de 24 de ore pentru zboruri mai mici de două ore sau de 48 de ore pentru zboruri mai lungi
– Sănătate mentală instabilă sau boală psihotică.
Cum afectează călătoriile cu avionul corpul uman
Călătoria cu avionul este un mod de transport din ce în ce mai ușor și mai accesibil. Există o serie de efecte pe care altitudinea și călătoriile cu avionul le au asupra organismului, inclusiv privarea de oxigen, modificarea tiparelor de somn și un risc crescut de contractare a bolilor contagioase.
Călătoriile cu avionul și saturația de oxigen din sânge
Călătoriile la altitudini mari, cum ar fi munții sau stațiunile de schi, prezintă un risc ridicat de hipoxemie (privare de oxigen) din cauza scăderii presiunii oxigenului în comparație cu nivelul mării.
Hipoxia locală provoacă vasodilatație (scăderea tensiunii arteriale) și creșterea permeabilității capilare, precum și creșterea efortului ventilator și a ritmului cardiac.
Un studiu a constatat că un pasager avea o saturație a oxigenului în sânge de 94% la nivelul solului și de 85% la altitudine. Acest studiu a concluzionat că această hipoxie, împreună cu deshidratarea, imobilitatea și umiditatea scăzută asociate cu călătoria cu avionul, ar putea contribui la morbiditate în timpul și după călătoria cu avionul, potrivit News Medical.
În general, o saturație a oxigenului în sânge sub 90% nu este sustenabilă pe termen lung. Unii medici pneumologi ar sugera chiar suplimentarea oxigenului pentru pacienții cu o saturație a oxigenului în sânge mai mică de 94%.Călătoriile cu avionul și tulburările de somn cauzate de călătoriile cu avionul sunt raportate frecvent.
Pasagerii care călătoresc în mod regulat sunt susceptibili de a schimba fusul orar și pot suferi o dezaliniere a ritmului circadian, ceea ce duce la tulburarea de decalaj orar. Incidența decalajului orar crește odată cu numărul de zone orare traversate.
Simptomele decalajului orar sunt:
– Insomnie
– Senzație de somnolență în timpul zilei
– Performanță redusă
– Probleme gastrointestinale
În general, efectele decalajului orar dispar în decurs de o săptămână. Acesta este cauzat de o perturbare a ritmului circadian, care este menținut și controlat de melatonina din glanda pineală.
Melatonina, atunci când este secretată, induce o dorință intensă de a dormi. Faptul de a fi în lumină puternică oprește secreția de melatonină, dar întunericul declanșează secreția de melatonină, care poate fi dezechilibrată de traversarea fusurilor orare sau de condițiile din cabina avionului.
Privarea acută de somn, principala consecință a călătoriilor cu avionul, poate prezenta următoarele probleme:
– Atenție redusă
– Stări de dispoziție modificate
– Procesarea redusă a memoriei
– Alterarea funcționării executive (capacitatea cognitivă de a planifica, de a gestiona timpul, de a direcționa resursele etc.)
Riscurile de sănătate asociate cu călătoriile cu avionul
Infecție. O problemă actuală importantă este cea a răspândirii bolilor infecțioase prin intermediul călătoriilor cu avionul. Printre focarele raportate de boli grave transmise pe calea aerului se numără:
– Tuberculoza
– Sindromul respirator acut sever
– Gripă
– Variola
– Rujeolă
Riscul de a transmite sau de a contracta infecții contagioase este mai mare atunci când se află într-un spațiu închis pentru o perioadă lungă de timp.Infecțiile se pot răspândi prin inhalarea particulelor din aer sau prin contactul cu suprafețe contaminate, fluide corporale sau secreții. Pentru a limita și controla focarele de infecție în timpul zborului, se pot utiliza filtre HEPA pentru a elimina particulele infecțioase în suspensie din aerul recirculat.
La avioanele comerciale cu reacție, aerul din interiorul cabinei este o combinație de aer ambiental condiționat și aer din cabina propriu-zisă, care este filtrat și recirculat. Acest lucru se face pentru a reduce numărul de contaminanți din cabină și pentru a controla temperatura, presiunea și ventilația.
O problemă deosebită este faptul că oamenii pot călători pe distanțe lungi în perioada tipică de incubație de 24 de ore pentru bolile contagioase, ceea ce înseamnă că pasagerii pot rămâne asimptomatici pe toată durata călătoriei, lăsând orice boală contagioasă purtată de pasager nedetectată până la încheierea călătoriei.
Cancerul de piele
Au existat studii care sugerează o rată mai mare de incidență a melanomului la piloți și la personalul de cabină. Acest lucru poate fi din cauza expunerii mai mari la radiațiile ionizante cosmice, ale căror doze mai mari se găsesc la altitudine, și la alți agenți cancerigeni recunoscuți.
Concluziile epidemiologice nu au fost încă formulate și nu este clar dacă acest risc crescut de cancer la piloți și personalul de cabină se datorează unor factori ocupaționali sau neprofesionali.
Tromboza venoasă profundă
Riscul de TVP nu se limitează la călătoriile cu avionul, iar cei care călătoresc pe distanțe lungi cu mașina, autobuzul sau trenul sunt, de asemenea, expuși riscului.
În cazul TVP, se formează cheaguri de sânge în venele profunde ca urmare a șederii pentru o perioadă lungă de timp într-un spațiu închis. TVP poate avea ca rezultat o embolie pulmonară, în care o parte a cheagului de sânge se desprinde și se deplasează către plămâni.
Factorii de risc pentru TVP sunt:
– Vârsta crescută
– Obezitatea
– Rănire sau intervenție chirurgicală recentă
– Contraceptivele care conțin estrogeni
– Terapia de substituție hormonală (HRT)
– Sarcina și perioada postpartum
– Antecedente familiale de cheaguri de sânge
– Cancer sau tratament recent pentru cancer
– Vene varicoase
– Catetere plasate în venele mari
Simptomele TVP includ:
– Umflarea piciorului sau a brațului
– Durere sau sensibilitate
– Piele caldă sau roșie.
