Cum știi dacă apa de la robinet este bună de băut. Semnele la care să te uiți de fiecare dată când vrei să bei sau să gătești cu apă de la robinet.
Apa potabilă provine din surse de suprafață și subterane și este tratată până la niveluri care îndeplinesc standardele de stat și federale pentru consum.
Apa din surse naturale este tratată pentru microorganisme, bacterii, substanțe chimice toxice, viruși și materii fecale. Consumul de apă brută, netratată, poate provoca probleme gastrointestinale, cum ar fi diaree, vărsături sau febră.
În mod ideal, apa potabilă ar trebui să fie limpede, fără miros sau gust ciudat. În timp ce apa tulbure nu este neapărat periculoasă pentru sănătatea noastră, aceasta ar putea semnala prezența unor agenți patogeni sau substanțe chimice nesigure.
Cum știi că apa este bună de băut
Dacă apa de la robinet are un gust metalic, un miros de pește sau este tulbure, aceasta ar putea semnala prezența unor contaminanți nesiguri.
Cel mai bun mod de a afla exact ce se află în apa noastră este să o testăm în mod profesionist, dar există câteva modalități de a depista contaminanții cu ajutorul simțurilor noastre.
Iată câteva semne care indică faptul că apa de la robinet ar putea să nu fie sigură pentru băut.
– Verificați dacă este tulbure
– Verificați dacă mâinile vă sunt lipicioase după ce le-ați spălat cu apă și săpun
Apa dură este adesea caracterizată de o acumulare de substanțe precum calciul sau magneziul, care pot lăsa depuneri pe chiuvetă, pe robinet sau pe paharul de băut. Acesta ar putea fi, de asemenea, motivul pentru care mâinile tale se simt vâscoase după ce le speli cu apă și săpun sau pentru care trebuie să folosești mai mult detergent de rufe pentru a-ți curăța hainele.
Apa dură nu este un semn sigur că sursa dvs. de apă este contaminată. În unele cazuri, este cauzată de un exces de calciu sau magneziu, care nu ar trebui să reprezinte un pericol, dar ar putea fi un indicator al unor metale precum aluminiul, manganul și plumbul.
– Apa galbenă, portocalie sau maro nu este niciodată un semn bun
Apa galbenă ar putea semnala prezența cromului-6, substanța chimică care cauzează cancer și care a dus la un proces intentat de avocatul pentru apă curată Erin Brockovich.
De asemenea, ar putea fi un semn al unei acumulări de fier, mangan, cupru sau plumb.
Dacă apa dvs. provine de la un sistem public, verificați dacă nuanța galbenă apare doar atunci când curge apă rece, ceea ce ar putea fi un semn că societatea de utilități își curăță pur și simplu țevile.
Apa de culoare portocalie sau maro ar putea conține, de asemenea, exces de fier, mangan sau plumb, sau semnalează prezența ruginei, care poate genera bacterii.
– Apa cu nuanțe verzi sau albastre poate conține niveluri ridicate de cupru
Apa albastră sau verde este adesea un semn al unor niveluri ridicate de cupru cauzate de conductele corodate. Deși cuprul nu este rău pentru sănătate în doze mici, nivelurile ridicate de expunere pot produce probleme de sănătate, cum ar fi anemia și afectarea ficatului și a rinichilor.
– Apa miroase a înălbitor, fiți atenți la excesul de clor
Clorul este adăugat în mod deliberat în alimentarea cu apă din SUA pentru a ucide germenii și agenții patogeni, dar atunci când se amestecă cu alți compuși organici poate crea câțiva produși secundari dăunători.
Unul dintre acești subproduse, un grup de substanțe chimice cunoscute sub numele de trihalometani (THM), a fost asociat cu probleme renale și cu un risc crescut de cancer. Un altul, cunoscut sub numele de acizi haloacetici (HAA), provoacă iritații ale pielii și ar putea, de asemenea, crește riscul de cancer.
Nivelurile scăzute de clor din sistemul de apă pot expune, de asemenea, oamenii la un parazit numit giardia, care provoacă diaree, crampe și greață.
Apa care miroase a înălbitor ar putea fi un semn de exces de clor în sistemul local.
– Mirosul de ouă stricate înseamnă că apa ar putea conține hidrogen sulfurat
Apa care miroase a canalizare sau a ouă stricate ar putea conține hidrogen sulfurat, un gaz incolor care poate apărea în mod natural în apele subterane. Atunci când acest gaz este expus la anumite bacterii, se transformă în sulfat, care poate provoca deshidratare sau diaree.
– Mirosul de pește ar putea fi un semn de bariu sau cadmiu
Apa cu miros de pește ar putea semnala un exces de bariu, o substanță chimică naturală care se poate infiltra în rezervele de apă prin foraj sau producție. Atunci când bariul este prezent peste nivelurile recomandate de EPA, ar putea provoca creșterea tensiunii arteriale, slăbiciune musculară sau afecțiuni ale rinichilor, ficatului și inimii.
Apa care miroase a pește ar putea conține, de asemenea, cadmiu, o substanță chimică care se găsește în minereurile de plumb și cupru, care se infiltrează adesea în conducte prin intermediul deșeurilor industriale. Expunerea la niveluri ridicate de cadmiu în apa potabilă poate provoca leziuni renale, hepatice și osoase.
O modalitate utilă de a verifica dacă apa este sigură este să turnați un pahar de la robinet și să vă deplasați în altă încăpere. După ce învârtiți apa, dacă încă miroase a pește, ar putea însemna că sunt prezenți contaminanți.
– Gustul metalic ar putea semnala prezența unui exces de fier sau cupru
Țevile ruginite pot elibera metale precum fierul, manganul, zincul, cuprul și plumbul în rezervele locale de apă, dând lichidului un gust metalic, sau sărat. Acest gust neplăcut a ajutat la alertarea locuitorilor din Flint cu privire la prezența plumbului în apa potabilă, dar, în unele cazuri, este doar un semn al unui pH scăzut.
O serie de contaminanți, inclusiv arsenicul și nitrații, sunt ascunși de ochiul liber. În multe cazuri, un singur sistem de apă potabilă va conține mai mult de o substanță chimică periculoasă, ceea ce face dificilă evaluarea riscului general pentru sănătate de către persoane, potrivit Rene Well Water.
