Atrofia creierului – atrofie cerebrală – reprezintă pierderea neuronilor, adică a celulelor. Totodată, atrofia distruge legăturile care ajută neuronii să comunice între ei. Boala poate fi prevenită, spune un studiu recent, prin administrarea unei combinații de Omega 3 și complexul de vitamine B. Tratament pentru atrofie cerebrală care să vindece boala nu există, doar terapii pentru gestionarea simptomelor și încetinirea progresiei.
Atrofia cerebrală este o afecțiune caracterizată prin pierderea și diminuarea țesutului cerebral, ceea ce duce la reducerea volumului creierului. În mod normal, atrofia cerebrală poate apărea pe măsură ce îmbătrânim, deoarece unele celule cerebrale pot muri și conexiunile dintre ele pot fi afectate. Cu toate acestea, atrofia cerebrală excesivă sau prematură poate fi asociată cu diverse afecțiuni și boli.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, pierdem, deci, în mod natural o parte dintre neuroni, însă acesta este un proces lent, spun experții. Atrofia cerebrală asociată cu anumite afecțiuni (maladia Alzheimer, accidentul vascular cerebral etc.) sau cu unele traumatisme are loc mult mai rapid și poate să provoace și mai multe daune persoanei afectate.
Tipuri de atrofie cerebrală
Atrofia cerebrală poate fi rezultatul mai multor condiții și factori, inclusiv boli neurodegenerative, accident vascular cerebral, traumatisme cerebrale, infecții cerebrale și factori genetici. Atrofia poate afecta părți diferite ale creierului, de la un pacient la altul, astfel încât putem vorbi de:
- atrofie focală – afectează neuronii în anumite zone ale creierului și rezultă în pierderea funcțiilor în acele zone specifice;
- atrofie generalizată – afectează neuronii din tot creierul.
O altă clasificare poate fi:
Atrofia cerebrală globală
Acest tip de atrofie implică o reducere generalizată a volumului creierului, afectând multiple regiuni și structuri cerebrale. Este adesea asociată cu procese degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Creutzfeldt-Jakob sau demența vasculară.
Atrofia lobului frontal
Acest tip de atrofie se caracterizează prin pierderea de țesut cerebral în lobul frontal al creierului. Poate fi asociată cu afecțiuni precum demența frontală, boala Pick sau traumatisme cerebrale severe.
Atrofia lobului temporal
Acest tip de atrofie implică pierderea de țesut cerebral în lobul temporal al creierului. Poate fi asociată cu afecțiuni precum boala Alzheimer, epilepsia temporală sau encefalita.
Atrofia cerebelului
Această formă de atrofie implică reducerea volumului cerebelului, o regiune situată în partea posterioară a creierului responsabilă de coordonarea mișcărilor și echilibru. Atrofia cerebelului poate fi legată de afecțiuni precum ataxia spinocerebeloasă, atrofia olivo ponto cerebeloasă sau alcoolismul cronic.
Atrofia hipocampului
Acest tip de atrofie implică pierderea de țesut cerebral în hipocamp, o structură importantă pentru memorie și învățare. Este asociată frecvent cu boala Alzheimer și alte forme de demență.
Speranța de viață în rândul pacienților cu atrofie cerebrală poate fi influențată de afecțiunea sau factorul care a cauzat micșorarea creierului. Pacienții cu boală Alzheimer trăiesc, în medie, 4 până la 8 ani după diagnostic, iar persoanele cu scleroză multiplă pot avea o speranță de viață aproape normală dacă afecțiunea este tratată într-un mod eficient.
Simptome atrofie cerebrală
Atrofia cerebrală poate provoca o serie de simptome, care pot varia în funcție de gravitatea pierderii de țesut cerebral și în funcție de ce regiune sau regiuni ale creierului au fost afectate:
- demență – este pierderea memoriei, a capacității de învățare, a gândirii abstracte și a anumitor funcții (planificarea și organizarea);
- crizele convulsive – sunt acele modificări sau intensificări în activitatea electrică normală a creierului, care cauzează mișcări repetitive, convulsii și chiar pierderea cunoștinței în unele cazuri;
- afazia – aceasta implică dificultăți de vorbire și de înțelegere a limbajului.
Dacă apar aceste simptome, este important să se consulte un medic pentru evaluarea și diagnosticarea atrofiei cerebrale, deoarece aceasta poate necesita investigații suplimentare, cum ar fi imagistica cerebrală (de exemplu, RMN-ul) și evaluări neurologice pentru a identifica o cauză clară și a elabora un plan de tratament adecvat.
Ce spun studiile despre nutrienții care ar putea să ajute la prevenirea atrofiei cerebrale la vârstnici?
Un studiu randomizat de control aduce în discuție importanța acizilor grași esențiali Omega 3 și a complexului de vitamine B în ceea ce privește atrofia cerebrală la pacienții în vârstă, care sufereau de tulburări cognitive.
Omega 3, homocisteina și atrofia cerebrală
Situațiile de atrofie cerebrală sunt tot mai comune în cazul pacienților vârstnici cu tulburări cognitive, spun oamenii de știință, mai ales în cazul acelor vârstnici la care condiția se transformă în cele din urmă în maladia Alzheimer. Tot oamenii de știință spun că, de fapt, concentrațiile de acizi grași Omega 3 și de homocisteină din plasmă (partea lichidă a sângelui) sunt asociate cu dezvoltarea atrofiei cerebrale și cu demență.
Homocisteina este un aminoacid non-esențial sintetizat endogen, iar cercetătorii arată că un nivel total mare de homocisteină în plasmă este un factor de risc recunoscut pentru tulburările cognitive, demență și maladia Alzheimer. Tot oamenii de știință spun că rata de atrofiere a creierului este mai rapidă la niveluri scăzute ale vitaminei B12 în plasmă și la concentrații mai mari de homocisteină totală în plasmă.
Cercetătorii au investigat dacă nivelul de acizi grași Omega 3 din plasmă (EPA și DHA) modifică efectul tratamentului cu complexul de vitamine B (care scad nivelul de homocisteină) în ceea ce privește atrofia creierului, în cadrul unui studiu controlat.
Vitaminele din complexul B și atrofia cerebrală
Într-o amplă analiză au fost incluse 168 de persoane vârstnice, de peste 70 de ani, cu ușoare tulburări cognitive, cărora li s-au administrat fie o substanță placebo, fie o doză mare zilnică de vitamine din complexul B sub formă de suplimente (acid folic, vitamina B6 și vitamina B12).
Apoi vârstnicii care au participat la studiu au fost supuși unor investigații – cutia craniană a fost scanată cu ajutorul rezonanței magnetice nucleare (RMN), atât la începutul studiului, cât și 2 ani mai târziu. Rezultatele cercetării au fost îmbucurătoare. S-a observat o interacțiune semnificativă între tratamentul cu vitaminele din complexul B și acizii grași combinați din plasma pacienților (EPA și DHA) asupra cazurilor de atrofie cerebrală.
La subiecții care au avut valori mari ale acizilor grași Omega 3 la începutul studiului (peste 590 μmol/litru), tratamentul cu vitaminele B a încetinit rata medie a atrofiei cu până la 40%, în comparație cu substanța placebo folosită. Tratamentul cu vitaminele B6, B9 și B12 nu a avut niciun efect semnificativ în privința ratei atrofiei cerebrale în rândul subiecților cu nivel mic al acizilor grași Omega 3 la începutul studiului (sub 390 μmol/litru).
Cercetătorii mai spun că nivelul mare al acizilor grași Omega 3 la începutul studiului a fost asociat cu o rată mai lentă a atrofiei cerebrale în cazul grupului de participanți care au luat vitaminele B, însă nu și în cazul grupului care a luat pilule placebo.
Autorii au subliniat că efectele tratamentului cu vitaminele B asupra atrofiei creierului au fost observate doar în cazul participanților care au avut niveluri mari ale acizilor grași Omega 3 în plasmă. Totodată, s-a sugerat că efectul benefic al acizilor grași esențiali Omega 3 în ce privește atrofia cerebrală poate fi delimitat la subiecții care au un status bun/optim al vitaminelor B.
Ce tratament există pentru atrofie cerebrală?
Tratamentul pentru atrofie cerebrală depinde de cauza specifică a afecțiunii și de simptomele individuale ale pacientului. În general, atrofia cerebrală este o afecțiune progresivă și ireversibilă, iar tratamentul se concentrează în principal pe gestionarea simptomelor, încetinirea progresiei bolii și îmbunătățirea calității vieții pacientului.
Medicamente
Pentru anumite cauze ale atrofiei cerebrale, cum ar fi boala Alzheimer, pot fi prescrise medicamente pentru a încetini progresia bolii, a controla simptomele cognitive și a ameliora problemele comportamentale. Aceste medicamente pot include inhibitori de colinesterază și memantină.
Terapie fizică și ocupațională
Și terapia fizică și cea ocupațională pot fi utile ca tratament pentru atrofie cerebrală pentru a ajuta pacienții să își mențină și să își îmbunătățească funcția fizică, mobilitatea, forța musculară și abilitățile zilnice. Terapeuții pot recomanda exerciții specifice, tehnici de compensare și dispozitive de asistență pentru a facilita adaptarea la schimbările provocate de atrofia cerebrală.
Terapia logopedică
Pentru pacienții cu atrofie cerebrală care prezintă dificultăți de vorbire, limbaj și comunicare, terapia logopedică poate fi benefică. Aceasta implică exerciții și tehnici pentru a îmbunătăți controlul mușchilor faciali, pronunția, capacitatea de înțelegere a limbajului și abilitățile de comunicare.
Suport psihologic și consiliere
Atrofia cerebrală poate avea un impact semnificativ asupra stării emoționale și a calității vieții pacientului și a îngrijitorilor. Obținerea suportului psihologic și a consilierii poate ajuta pacienții și familiile să facă față emoțiilor, să-și dezvolte strategii de adaptare și să gestioneze schimbările de viață asociate cu boala.
Abordări de îngrijire paliativă
În cazurile în care boala este într-un stadiu avansat și simptomele sunt severe, se poate lua în considerare îngrijirea paliativă ca tratament pentru atrofie cerebrală pentru a asigura confortul și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Echipa de îngrijire paliativă poate oferi suport în gestionarea durerii, a simptomelor fizice și a aspectelor emoționale ale bolii.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
