Fobiile sunt deseori întâlnite în clinica psihiatrică, fiind printre cele mai frecvente tulburări anxioase. Debutează în copilărie, adolescență și dispar sau nu la adult. Pot persista cronic la un individ și nu sunt întotdeauna semnificative patologic.
Fobia socială este frica irațională de situații publice – de a vorbi în public, de a mânca în public, de a folosi toalete publice etc. Frica este intensă și pacientul se teme că este examinat critic, negativ de către ceilalți, că va fi umilit, că se comportă inadecvat în situațiile sociale.
Este mai frecventă la sexul feminin și debutează între 13 și 24 de ani.
Simptome
- Frica marcată și persistentă de una sau mai multe situații sociale sau de performare , în care persoana este expusă unor indivizi necunoscuți sau posibilei atenții constante din partea altora.
- Pacientului îi este frică că se va comporta în moduri care vor fi umilitoare sau rușinoase.
- Expunerea la situația socială produce anxietate care poate lua forma unui atac de panică.
- Pacientul recunoaște că frica este excesivă sau neconformă cu realitatea.
- Situațiile sociale ajung să fie evitate sau suportate cu anxietate sau suferință intensă.
- Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința interferează semnificativ cu activitatea obișnuită, funcționarea ocupațională sau relațiile sociale.
Cauze
- Componenta genetică este susținută de unele studii: riscul pentru fobia socială este de aproximativ 10 ori mai mare printre rudele de gradul I decât în loturile de control. Deasemenea membrii unei familii pot avea experiențe și comportamente comune care se pot accentua sau contamina în sens fobic.
- Factorii de personalitate – sociabilitatea scăzută poate fi o predispoziție pentru fobia socială.
- Factori neurobiologici – s-au constatat modificări de perfuzie cerebrală în anumite zone ale creierului la pacienții cu fobie socială în timp ce vorbeau în public.Supersensibilitatea selectivă în sistemul serotoninei este implicată în apariția fobiei sociale.
- Ipoteza condiționării – se bazează pe emoțiile contagioase care pot facilita învățarea raspunsului anxios față de anumite situații.
Tratamentul fobiei sociale
Tratamentul are ca obiective diminuarea fricilor fobice și a comportamentelor de evitare.
Antidepresivele de tip ISRS – paroxetină, fluvoxamină, sertralină, fluoxetină – sunt de primă alegere în această afecțiune.
Anxioliticele de tip clonazepam , alprazolam sau buspironă diminuează intensitatea anxietății.
Psihoterapia cognitiv – comportamentală poate da rezultate rapide și foarte bune. Sunt folosite tehnici de relaxare, expunerea în situații fobice și restructurarea cognitivă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
