Copilului îi curge nasul de câteva zile și secrețiile nazale devin purulente? Atenție! Dacă nu este tratată corespunzător, nazofaringita poate da complicații.
Nazofaringita, cunoscută și sub numele de răceală comună sau rinofaringită, este o inflamație a mucoasei nazale și faringiene (partea superioară a gâtului, care include nasul și faringele). Aceasta este de obicei cauzată de o infecție virală, cum ar fi rinovirusul, dar poate fi declanșată și de alte tipuri de virusuri. Nazofaringita este o afecțiune autolimitată, ceea ce înseamnă că se vindecă de obicei singură în câteva zile, fără tratament specific. Tratamentul simptomatic (de exemplu, descongestionante nazale, analgezice, hidratare) poate ajuta la reducerea disconfortului.
Cauze nazofaringită la copii
Nazofaringita este o infecție virală ușoară a zonei din interiorul nasului (cavitatea nazală) și a faringelui (localizată în spatele cavității nazale). Membrana mucoasă produce un lichid pentru a umidifica aerul care este inspirat, dar atunci când este infectată, mucoasa este iritată și se umflată. Mucoasa produce mai mult fluid, de unde rezultă nasul înfundat și care curge.
Afecțiunea este cea mai frecventă patologie infecțioasă la copii: între 6 luni și 6 ani, aceștia vor avea, în medie, 4 – 5 episoade de nazofaringită pe an. Există mai mult de 200 de virusuri capabile să provoace această boală. Copiii se îmbolnăvesc foarte des pentru că sistemul lor imunitar nu este încă matur (va fi, de asemenea, stimulat de aceste infecții) și, mergând zilnic în colectiv, la creșă, la grădiniță și la școală, își trec de la unii la alții aceste virusuri.
Având în vedere terenul de predispoziție, cauzele nazofaringitei la copii constau în trei factori principali:
- organisme patogene
- iritanți de mediu și prezența terenului alergic
- factori structurali, precum polipii nazali, deviația de sept și hipertrofia amigdalelor, care afectează fluxul secrețiilor nazale prin faringe.
La sugarii cu vârsta sub doi ani, nazofaringita este o „necesitate”, putem spune, deoarece, în uter, fătul trăia într-un mediu steril. După naștere, copilul se confruntă cu virusuri, microbi și prin urmare, nazofaringita îi permite să-și construiască imunitatea. De regulă, afecțiunea dispare în două-trei zile. Totuși, pentru a limita riscul de complicații, consultă medicul încă de la primele simptome.
Rinita alergică apare mai ales când organismul copilului reacționează exagerat la acarieni, fum de țigară, chimicalele folosite la curățenie, detergenți și balsam de rufe, șampoane sau alți alergeni care nu cauzează probleme pentru majoritatea oamenilor.
Simptome nazofaringită la copii
Afecțiunea debutează cu roșu în gât, durere și febră moderată, sub 39° C. Aceste simptome durează aproximativ trei zile. Apoi, nasul se înfundă și curge câteva zile. Secrețiile nazale devin verzi sau gălbui și dense. Atunci apare tusea și durează în jur de zece zile.
Complicațiile nazofaringitei: otită, laringită, bronșită
Când durează mai mult de câteva zile, nazofaringita poate duce la alte patologii ORL. Dezvoltarea bacteriilor poate provoca otită acută. La copiii mici care au sub doi ani, această patologie necesită utilizarea tratamentului cu antibiotice. După varsta de doi ani, în unele cazuri, otita se poate vindeca de la sine, fără antibiotice, pur și simplu luând analgezice și antipiretice.
Faringita virală dispare de la sine cu gargară cu apă sărată, analgezice și lichide suplimentare pentru a ajuta la ușurarea simptomelor.
Faringita bacteriană se tratează cu antibiotice; penicilina sau amoxicilina reprezintă antibiotice de elecție pentru tratarea faringitei streptococice din grupa A.
Faringita fungică, de obicei cu Candida, necesită badijonări orale cu soluții de glicerină boraxată, nistatină, dar posibil și medicamente antifungice.
Unii copii pot suferi, de asemenea, de laringită care cauzează disconfort respirator și disfonie. Este recomandat să existe de asemenea un umidificator în camera unde stă copilul. O altă complicație este bronșita virală, care nu trebuie tratată cu antibiotice, ci cu antipiretice.
Între 2 și 3 ani, una dintre complicațiile nazofaringitei este sinuzita bacteriană care, pe lângă curățarea frecventă a nasului, necesită tratament cu antibiotice, prescris de medicul pediatru.
Între 7 și 8 ani, copilul poate avea rinită alergică care, pe lângă curățarea nasului, necesită prescrierea antihistaminicelor orale, dar și a altor medicamente, în funcție de gravitatea simptomelor.
În principiu, până ajungi cu cel mic la pediatru, curăță-i nasul de mai multe ori pe zi cu ser fiziologic sau cu un spray cu apă de mare, iar dacă are febră, administrează-i paracetamol (paracetamolul este cel mai des prescris medicament și este singurul care poate fi utilizat înainte de vârsta de 3 luni).
Internarea în spital este obligatorie la nou-născuții și la sugarii sub 3 luni în următoarele situații: dacă au febră peste 39 ºC, febră care persistă 2-3 zile, mai ales dacă există semne de deshidratare, dificultăți de respirație, adinamie și atunci când evoluția copilului nu este favorabilă după 72 ore – 96 ore de la debutul febrei.
Remedii naturale și dietă în nazofaringită
Iată și o serie de remedii naturale potrivite pentru copii:
Mierea
Mierea este unul dintre cele mai bune remedii pentru durerea în gât datorită proprietăților sale antibacteriene naturale care îi permit să acționeze ca un vindecător de răni, oferind imediat calmarea durerii în timp ce lucrează pentru reducerea inflamației.
Ceaiul cald sau apa cu lămâie și miere
Un amestec expectorant dovedit, acesta poate calma gâtul inflamat al copilului. Lichidele calde pot ușura, de asemenea, senzația de „gâdilat în gât” și de tuse uscată. Inhalarea aburului, împreună cu consumul de multe lichide, poate, de asemenea, ajuta la lichefierea mucusului.
Lămâile sunt excelente pentru durerile de gât, deoarece ajută la descompunerea mucusului și calmează durerea. În plus, lămâile sunt pline cu vitamina C, care ajută la întărirea sistemului imunitar și îi oferă mai multă putere de a lupta împotriva infecției, scurtând durata răcelii.
Ghimbirul
Unul dintre cele mai comune și dovedite științific beneficii pentru sănătate ale ghimbirului este că poate trata durerile de gât. Ghimbirul ajută la reducerea acestui simptom în două moduri – unul prin calmarea durerii și al doilea prin contribuția la combaterea infecției.
Smoothie-urile de fructe și legume
Smoothie-urile făcute din ingrediente cu conținut scăzut de zahăr și cu conținut ridicat de antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, varza kale sau țelina, ajută la calmarea gâtului și la întărirea sistemului imunitar. Adaugă fructe precum portocala sau mandarina pentru a crește nivelul de vitamina C și pentru a grăbi recuperarea. Deoarece sunt fructe moi și sănătoase, bananele sunt foarte bune de consumat de persoanele cu durere în gât.
Supa de pui
În trecut, cercetările au sugerat că legumele și carnea din supa de pui pot avea proprietăți antiinflamatorii și pot ajuta la curățarea căilor respiratorii, ceea ce contribuie și la o respirație mai ușoară, și la reducerea durerii în gât.
Este recomandată operarea polipilor în caz de nazofaringită?
Adenoidectomia nu este recomandată niciodată înainte de vârsta de 18 luni. Este propusă în următoarele cazuri:
când copilul are nazofaringite recurente;
când există o obstrucție cronică și copilul respiră cu gura deschisă în timpul zilei;
când cel mic are dificultăți să respire noaptea și sforăie;
când copilul are apnee în somn.
Cum se previne nazofaringita?
Pentru a preveni nazofaringita, e bine să se urmeze câteva măsuri simple, care reduc riscul de infectare cu virusuri:
Igienă riguroasă a mâinilor: Mâinile trebuie spălate frecvent cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce copilul fost în locuri publice sau a atins suprafețe comune cu multe alte persoane. E important ca părinții să insiste să îi învețe pe copii să se spele corect pe mâini și să le explice de la vârste fragede că această acțiune îi ferește de boli.
Evitarea contactului cu persoane bolnave: Dacă cineva din casă are simptome de răceală, ferește copilul de contactul direct, evitând expunerea la picături respiratorii (tuse, strănut) și evitând folosirea acelorași obiecte cu persoana bolnavă – căni, tacâmuri, prosoape etc. Persoana din casă care este bolnavă ar trebui să poarte pe cât posibil mască de protecție pentru a scădea riscul de a-i îmbolnăvi și pe ceilalți membri ai familiei.
Dezinfectarea suprafețelor
Folosește dezinfectanți pentru suprafețe comune de acasă, cum ar fi întrerupătoarele, mânerele ușilor, tastaturile, mesele, blaturile mai ales în sezonul rece, când virusurile circulă mai intens și oricare persoană din familie le poate aduce acasă.
Evitarea atingerii feței
Virusurile pot pătrunde în organism prin nas, gură sau ochi, așa că învață copilul să nu își atingă fața cu mâinile nespălate.
Întărirea sistemului imunitar
O alimentație sănătoasă, care să conțină zilnic și câte o salată de legume crude și unul-două fructe proaspete, alături de somn suficient, exerciții fizice regulate și reducerea stresului contribuie la menținerea unei imunități puternice pentru oricine, scăzând astfel și riscul de infecții în tot timpul anului, nu doar în sezonul rece.
Folosirea măștii de protecție în locuri aglomerate
În sezonul rece sau în timpul unei epidemii de răceală sau gripă, purtarea unei măști poate reduce riscul de expunere la virusuri respiratorii.
Aerisirea încăperilor
Ventilația adecvată a spațiilor închise și aerisirea regulată a încăperilor acasă, la creșă, grădiniță și școală ajută la eliminarea particulelor de aer care pot conține virusuri.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
