Sistemul judecătoresc din Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, după ce, în ultimii patru ani, 140 de judecători au părăsit funcțiile.
Demisiile în masă au fost interpretate de unii oficiali ca un rezultat firesc al procesului de curățare a sistemului de elemente corupte, însă alți actori din domeniu avertizează că situația riscă să destabilizeze grav echilibrul justiției și să afecteze ireversibil încrederea publică în instituții.
„Să vorbim constant despre asta la televizor și să promovăm doar astfel de abordări care atacă judecătorii și procurorii, îi elimină din sistem, iar apoi să ne bucurăm, să aplaudăm că au plecat 140 de judecători, într-o țară unde problema principală este lipsa de cadre și de profesioniști în orice domeniu, mie nu mi se pare deloc nici sănătos, nici util pentru țara noastră”, a declarat Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție.
Pe de altă parte, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut, într-un discurs rostit de la tribuna Parlamentului, că aceste plecări sunt parte a unei reforme necesare. Șefa statului a subliniat că reforma justiției a inclus „pași importanți spre crearea unui sistem independent.
„În ultimii patru ani au plecat din sistemul judecătoresc 140 de judecători. Nu spun că toți aveau probleme de integritate, dar majoritatea da”, a menționat președintele.
Surse din interiorul sistemului judecătoresc confirmă că mulți judecători au cedat în fața presiunilor din dosarele cu miză politică, refuzând să accepte compromisuri, în contextul în care salariile rămân la un nivel considerat nesustenabil. Această situație a dus la blocaje serioase în soluționarea cauzelor, afectând în mod direct cetățenii.
Mai mult, experți din societatea civilă și din mediul internațional avertizează că actuala criză contravine standardelor europene privind independența justiției și accesul echitabil la un act de justiție eficient. În contextul parcursului european al Republicii Moldova, această evoluție ar putea avea consecințe serioase asupra relației cu instituțiile europene și asupra procesului de aderare.
Uniunea Europeană a subliniat în repetate rânduri că statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și independența justiției reprezintă piloni esențiali în evaluarea oricărui stat candidat. În cazul Republicii Moldova, progresele înregistrate în domeniul luptei împotriva corupției și al reformei justiției au fost recunoscute, însă Bruxelles-ul a cerut insistent ca aceste eforturi să fie sustenabile, coerente și în deplin acord cu normele europene privind drepturile fundamentale.
Pe fondul unui deficit de judecători, instabilitate în sistem și acuzații de presiuni politice, există riscul ca Moldova să fie percepută mai degrabă ca un stat în derivă instituțională decât ca un partener credibil. Un astfel de context poate afecta în mod direct negocierile tehnice pentru deschiderea capitolelor de aderare și poate genera rezerve din partea unor state membre reticente față de extinderea UE.
De asemenea, degradarea calității actului de justiție și încălcarea drepturilor cetățenilor — prin tergiversarea dosarelor și lipsa accesului la un proces echitabil, contravin atât Carta Drepturilor Fundamentale a UE, cât și criteriilor de la Copenhaga, pe care Moldova s-a angajat să le respecte.
Instituțiile europene analizează nu doar intenția, dar și capacitatea reală a statului de a asigura un cadru juridic stabil și independent. În mod paradoxal, în loc să accelereze integrarea, reformele impulsive și incomplete riscă să o blocheze.
Mesajele transmise recent de oficialii europeni indică faptul că sustenabilitatea reformelor și respectarea drepturilor omului vor cântări greu în următoarea fază de evaluare.
Amintim că la data de 17 aprilie 2025, Maia Sandu a ținut un discurs în fața deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit președintei, majoritatea celor care au demisionat aveau probleme de integritate, iar procesul de curățare a sistemului va continua, având în vedere că următoarea instituție vizată este Procuratura.
”În ultimii patru ani, din sistemul judecătoresc au plecat 140 de judecători. Nu zic că toți au avut probleme de integritate, dar cei mai mulți au avut. Din aceștia, o sută de judecători au plecat în 2023-2024, perioadă în care a avut loc evaluarea externă extraordinară. Curățarea sistemului continuă și următoarea e Procuratura. Instituțiile statului devin mai puternice în a apăra interesul național (….) Sunt anumite rezultate. În același timp vedem în continuare decizii judecătorești care sunt imposibil de înțeles. Vedem situații în care dosare importante stau blocate pe mesele procurorilor. Încrederea în justiție încă trebuie recâștigată. Cetățenii în acest an vor trebui să decidă dacă noi ca societate continuăm lupta pentru justiție, sau ne dăm bătuți și revenim la situația anterioară în care politicienii și corupții din justiție făceau o singură echipă”, a menționat Maia Sandu în discursul său.
