Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra unui fenomen sistemic – abuzul de resurse administrative, care continuă să fie tolerat și practicat. Fie că vorbim de alocări bugetare „strategice”, campanii guvernamentale mascate sau promovare politică prin intermediul instituțiilor publice, efectul este același: încălcarea egalității de șanse a formațiunilor politice în context electoral, erodarea încrederii publice și, respectiv, distorsionarea procesului electoral, transmite alerta.md.
Asociația Promo-LEX a insistat în repetate rânduri pe necesitatea ca această practică să fie curmată, întrucât fenomenul menționat poate distorsiona competiția electorală, oferind un avantaj incorect candidaților susținuți de anumiți demnitari sau funcționari publici. Fără sancțiuni reale, clarificări legislative și o delimitare autentică între partid și stat, acest tip de abuz riscă să devină o „normalitate electorală” în Republica Moldova.
Ce reprezintă abuzul de resurse administrative?
Legislația definește abuzul de resurse administrative ca fiind utilizarea infrastructurii, bunurilor, personalului și altor facilități deținute de instituțiile publice în scopuri care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de funcție, ci în scop de obținere a capitalului politic și/sau electoral. În experiența sa de monitorizare a alegerilor, pe lângă definiția dată de cadrul legal național, Promo-LEX apelează și la noțiunea formulată de Comisia de la Veneția, una mai largă și exhaustivă.
Astfel, prin resurse administrative se are în vedere inclusiv resursele imateriale de care beneficiază atât titularii funcțiilor, cât și funcționarii publici în alegeri, derivând din controlul acestora asupra personalului din sectorul public, finanțelor și alocărilor, accesul la facilități publice, precum și resurse de care beneficiază sub formă de prestigiu sau prezență publică ce provin din poziția lor ca oficiali aleși sau publici și care pot fi transformate în susținere politică sau alte forme de sprijin.
De asemenea, Promo-LEX a constatat că utilizarea resurselor administrative este admisă de actorii interesați nu doar în campaniile electorale, dar și în afara acestora, inclusiv în scop de promovare politică în afara perioadei electorale. Din acest considerent, a fost recomandată, în repetate rânduri, reglementarea și interzicerea utilizării acestora atât pentru perioadă electorală, cât și în afara alegerilor.
Utilizarea resurselor administrative, un fenomen recurent cu impact asupra echității electorale
În ciuda cadrului legal care interzice explicit utilizarea resurselor administrative în perioada electorală, primul raport al Misiunii de Observare Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 2025 evidențiază perpetuarea acestui fenomen, cu tendințe de extindere în afara perioadei electorale.
„Bugetul +Plus” și campania „Moldova poate”, un exemplu perfect de fuziune între partid politic și stat
Una dintre cele mai flagrante forme observate de utilizare a resurselor administrative a fost promovarea proiectelor guvernamentale printr-un cadru narativ și vizual ce poate fi ușor confundat cu o campanie electorală.
Așa-numitul „Buget +Plus”, adoptat cu câteva luni înainte de începerea perioadei electorale, a permis Guvernului să aloce aproximativ 8 miliarde de lei pentru pachete sociale și energetice, în baza sprijinului extern. Deși aceste fonduri pot fi justificate din punct de vedere tehnic, problema apare în modul de promovare: decizii netransparente, comunicare personalizată și politizată.
Campania guvernamentală „Moldova poate”, cu un buget de 5 milioane de lei, a fost lansată pe 21 mai 2025, imediat după stabilirea datei alegerilor parlamentare, sub pretextul informării cetățenilor, dar cu evidente valențe electorale.
Mesajele de promovare, distribuția națională și preluarea narativului în ziarele de partid, sugerează o instrumentalizare politică a resurselor publice. Astfel, între guvernare și partidul de guvernare a existat o suprapunere care contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova, inclusiv prin Documentul reuniunii de la Copenhaga (CSCE, 1990), care prevede delimitarea clară între stat și partide.
„Cadouri” în prag de campanie
La doar patru zile înainte de începerea oficială a perioadei electorale, Parlamentul a aprobat un alt pachet de sprijin în valoare de 300 milioane de lei, destinat elevilor claselor I-IX. Aparent, o inițiativă socială. În realitate, data și contextul reflectă o tentativă de a acumula capital politic sub acoperirea generozității bugetare. Astfel de măsuri „împachetate electoral” creează o competiție inegală pentru partidele fără acces la bugetul de stat și mecanismele instituționale.
Primăria Chișinău și promovarea identității vizuale a MAN
Campania de informare a Primăriei municipiului Chișinău este un alt caz de „graniță ștearsă” între comunicarea instituțională și promovarea politică. Mesaje personalizate, asocierea directă cu primarul Ion Ceban și utilizarea culorilor MAN, transformă comunicarea publică într-un instrument de consolidare a imaginii electorale. Promo-LEX notează inclusiv cazuri de promovare sponsorizată a acestor mesaje de către partid, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea indirectă a fondurilor și resurselor publice în campania electorală.
Cum s-a manifestat abuzul de resurse administrative în scrutinul precedent?
Abuzul de resurse administrative nu este o practică nouă în politica moldovenească. În alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din octombrie 2024, Promo-LEX a documentat cel puțin 282 de situații de utilizare abuzivă a resurselor administrative. Aproximativ 91% dintre acestea au vizat PAS și Maia Sandu.
Cele mai frecvente forme observate:
Implicarea persoanelor cu funcții publice în campanie (163 cazuri).
Agitație electorală și colectare de semnături în timpul orelor de lucru (94 cazuri).
Utilizarea instituțiilor statului pentru promovarea inițiativelor electorale (19 cazuri).
Asumarea de merite pentru proiecte realizate din fonduri publice (6 cazuri).
În raport cu scrutinele din 2019, 2020 și 2023, frecvența acestor cazuri a crescut, dar rămâne inferioară alegerilor parlamentare din 2021, un vârf în utilizarea resurselor administrative în scop electoral. Prin urmare, constatăm că utilizarea abuzivă a resurselor administrative este o constantă, indiferent de cine se află la guvernare. Lipsa voinței politice de a sancționa și a nu admite fenomenul perpetuează o competiție electorală inechitabilă și afectează în mod direct încrederea alegătorilor în procesul democratic.
Pentru a asigura un proces electoral echitabil, este esențial ca autoritățile să intervină pentru a preveni și sancționa astfel de comportamente, asigurând astfel respectarea principiilor democratice și a statului de drept.
