În data de 15 iunie, la Chișinău, a avut loc marșul „Pride”. Persoanele LGBT au participat la marșul solidarității, care a încheiat festivalul Pride desfășurat în perioada 9–15 iunie. Marșul mândriei LGBT a început la ora 12:00 și s-a încheiat în scuarul Europei, însă a fost umbrit de un scandal care pune sub semnul întrebării scopul real și intențiile celor care susțin deschis orientarea sexuală non-tradițională, scrie evonews.md.
Organizatorii paradei au afirmat că vor desfășura marșul pe 15 iunie, subliniind că în acest an evenimentul are și un mesaj politic: “comunitatea LGBTQ+ din Moldova cere recunoaștere, respect și participare egală în viața țării”.
Astfel, chiar organizatorii Pride-ului au dat tonul evenimentului, având drept laitmotiv lupta pentru drepturile minorităților sexuale și orientarea pro-europeană a politicii Moldovei.
Totuși, în momentul în care o grupă de persoane a decis să se alăture Pride-ului cu pancarte de susținere a parcursului european al Moldovei și mulțumiri adresate PAS și președintei Maia Sandu pentru politica fermă de apărare a drepturilor comunității LGBT, alți participanți la marș au reacționat agresiv. Cu acordul tacit al organizatorilor, aceștia au rupt pancartele și au alungat grupul de tineri pro-europeni care voiau să se alăture manifestației.
Poliția, ca de obicei, nici măcar nu a încercat să intervină și să oprească această încălcare a legii.
Redacția noastră a identificat membrii acelui grup și a discutat cu ei.
Așadar, organizatorii Pride-ului au dat dovadă de închidere, agresivitate, homofobie și intoleranță? Ei discreditează alegerea europeană a Moldovei și manifestă ostilitate? Cum se împacă acest comportament cu poveștile despre toleranță pe care ni le repetă activiștii comunității sexuale?
Există percepția că o parte dintre organizațiile LGBT din Republica Moldova își desfășoară activitatea cu sprijin financiar din partea unor donatori internaționali, inclusiv din UE și SUA. Într-un context economic dificil, accesul la astfel de fonduri poate reprezenta o oportunitate pentru susținerea inițiativelor civice. Totuși, au existat momente în care modificările în politicile de finanțare, cum a fost cazul în timpul administrației Trump, au generat incertitudine pentru unele organizații.
În spațiul public au apărut discuții despre transparența și deschiderea organizatorilor anumitor evenimente față de inițiative externe, ceea ce a alimentat unele speculații privind competiția pentru resurse. De asemenea, anumite comportamente sau mesaje asociate unor lideri din comunitate au fost interpretate de unii observatori drept potențial dăunătoare imaginii de ansamblu a Republicii Moldova în relația sa cu partenerii europeni.
Astfel de situații pot oferi ocazii pentru distorsionări în spațiul informațional și pot fi utilizate în diverse narative politice, inclusiv cele care vizează destabilizarea sau polarizarea societății.
