Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii, nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control. Scopul tratamentului este reducerea și prevenirea atacurilor de astm, denumite și episode sau crize și care se manifestă prin tuse, dispnee, respirație șuierătoare, senzație de sufocare, anxietate.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că schimbările climatice și poluarea au impact direct asupra sănătății oamenilor și mai ales a sănătății plămânului, iar creșterea continuă a temperaturilor va conduce la creșterea poverii astmului.
Cum ajută apifitoterapia
Ca măsuri de prevenţie, pe lângă tratamentul impus de medicul specialist, se pot folosi mai multe terapii complementare, cum ar fi apifitoterapia. De pildă, florile de muşeţel (trei linguriţe la o cană cu apă, trei căni pe zi) sunt recomandate şi copiilor cu astm bronsic.
În timpul crizelor astmatice se recomandă infuzia (1-2 linguriţe plante la o cană de apă, se beau două căni pe zi) din cimbrişor de câmp (Herba serpylli) şi cimbru de cultură, care calmează spasmele şi tusea astmatică. O altă plantă din terapia astmului bronsic este unguraşul (Herba marubu), din care se prepară infuzia (o linguriţă de plantă la o cană de apă) pentru calmarea spasmelor bronşice.
Alte trei plante, negrilica (Nigella sativa), laptele câinelui (Euphorbia peplus), ciumafaia (Datura stramonium) pulbere au acţiune mai ales în astmul infecto-alergic, dar se recomandă consultareal medicului înainte de utilizare.
Pentru prevenirea crizelor se mai pot folosi şi băile de aburi, în zona capului, cu unul din decocturi (salvie, flori de tei, seminţe de mărar, coada şoricelului).
În tratamentul astmului bronsic se poate folosi şi kinetoterapia, prin intermediul unor exerciţii fizice ce ajută la menţinerea elasticităţii pulmonare, creşterea capacităţii pulmonare, fortificarea muşchiului diafragm, uşurarea eliminării mucozităţilor etc.
Simptome alarmante
– Respiraţie şuierătoare – sunete înalte, ca de fluierat, la expiraţie – în special la copii.
– Antecedentele medicale care includ oricare dintre următoarele: tuse, mai severă, în special noaptea, respiraţie şuierătoare recurentă, respiraţie dificilă recurentă, constricție toracică recurentă.
– Simptomele apar sau se agravează noaptea, trezindu-vă din somn.
– Simptomele apar sau se agravează sezonier.
– Eczeme, febra fânului (rinită alergică) sau antecedente de astm sau boli atopice în familie.
– Simptomele apar sau se agravează în prezenţa animalelor cu blană, aerosolilor chimici, schimbărilor de temperatură, acarienilor din praful de casă, medicamentelor (aspirină, betablocante), exerciţiilor fizice, polenului, infecţiilor respiratorii (virale), fumului, exprimării
emoţiilor puternice.
– Simptomele răspund la tratamentul antiastmatic.
– Răcelile „se localizează direct în piept” sau durează mai mult de 10 zile până la vindecare.
Medicii atrag atenţia că 40% dintre pacienții români renunță la medicaţia inhalatorie din motive financiare. Cele mai frecvente trei expresii folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocare și frică.
Potrivit statisticilor, 30% dintre pacienți lipsesc de la serviciu/școală din cauza unei spitalizări/tratament de urgență pentru astm în fiecare an, absenteismul ajungând, în medie, la 7 zile/an/pacient, în condiţiile în care pe un pacient din 5, simptomele de astm îl împiedică total să muncească sau să studieze.
Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.
