Astăzi, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouăle de Paști. Acest obicei are mai multe explicați.
De ce vopsim ouăle de Paști
Cu mult înainte de Hristos, oul a fost considerat prototipul Universului însuşi. Însăşi forma ovală a oului a simbolizat un miracol pentru greci. Obiceiul vopsirii ouălor este asociat cu numele Împăratului roman Marcus Aurelius. Se crede că, în ziua naşterii lui, una dintre găinile mamei sale a făcut un ou marcat cu puncte roşii. Acest lucru a fost interpretat ca un semn că viitorul împărat s-a născut. De-a lungul timpului, a devenit un obicei ca romanii să-şi trimită reciproc ouă colorate în semn de salut.
Există mai multe motive pentru care ortodocşii vopsesc ouăle în roşu de Paşti. Există o versiune că acest lucru se face deoarece la sărbătorile de Paşti oul este vopsit cu sângele lui Hristos. O altă legendă spune că, după moartea lui Hristos, şapte evrei s-au reunit la un praznic. Pe masă, printre alte feluri de mâncare, era pui prăjit şi ouă fierte. Unul dintre oaspeţi, amintindu-şi de Hristos, a spus că el va învia a treia zi, la care proprietarul casei a răspuns că asta se va întâmpla doar dacă găina de pe masă prinde viaţă şi ouăle se înroşesc. În acelaşi moment găina a pris viaţă şi ouăle s-au înroşit.
Versiunea cea mai răspândită este însă că, după învierea lui Hristos, urmaşii săi s-au împrăştiat în diferite ţări, anunţând peste tot vestea că Hristos a biruit moartea, scrie Rador, citând actualno.com. Şi Maria Magdalena a venit cu acest mesaj către însuşi Împăratul roman Tiberius. În dar pentru împărat, Maria a lăsat un ou ca simbol al învierii lui Hristos. Totuşi, împăratul s-a îndoit de acest fapt şi a spus că, aşa cum un ou nu devine roşu, fiind alb, aşa nici morţii nu învie. Oul a devenit imediat roşu. Prin urmare, în ciuda faptului că ouăle sunt vopsite în diferite culori, culoarea roşie, culoarea vieţii şi a victoriei este considerată o culoare tradiţională.
Există o altă explicaţie pentru obiceiul de a vopsi ouăle. Susţinătorii acesteia spun că, din moment ce ouăle nu pot fi mâncate în timpul Postului Mare de patruzeci de zile şi este imposibil de explicat acest lucru găinilor ouătoare, în timpul postului s-a acumulat o cantitate imensă de ouă care nu puteau fi consumate imediat. Pentru a nu dispărea, erau fierte, iar pentru a nu fi confundate cu cele nefierte, se vopseau cu coloranţi naturali, în special cu ceapă, care le dădea o culoare roşu închis. Cu trecerea timpului, acesta devine un ritual de praznic.
Pe timpuri, în noaptea de Paşti, de îndată ce băteau clopotele, se aprindeau focuri în toate satele. În apropierea bisericilor erau aprinse focuri de tabără, felinarele erau aprinse, atârnate cu o zi înainte, iar gudronul era aprins pe dealuri. Cărbunii rămaşi de la acest foc aprins erau adunaţi şi pusi sub acoperiş – pentru a proteja casa de foc şi fulgere. În multe locuri se obişnuia să se tragă focuri de arme, înainte şi după începerea slujbei de Paşte. Această tradiţie era deosebit de răspândită în rândul vânătorilor – se credea că în acest mod nu numai că îşi vor asigura o vânătoare de succes pentru întregul an, ci vor ucide şi diavolul.
Ce faci cu primul ou de Paşte
Primul ou care se colorează este roşu. Primul ou este pus lângă icoana Maicii Domnului. Rămâne acolo până anul viitor. Tradiţia spune că, dacă oul din anul precedent este întreg şi complet, înseamnă sănătate şi bunăstare în acea casă. De Paşte, oamenii iau câte un ou în mână şi printr-un “salut” simbolic, oul este schimbat cu cel al celeilalte persoane şi se spune: “Hristos a Înviat”.
