Teama patologică de locurile înalte poartă numele de acrofobie. Așa că astăzi ne îndreptăm atenția în direcția fricii (fobiei) de înălțime, încercând să înțelegem de ce apare și cum se poate trata.
Mulți oameni se confruntă cu frica de înălțime sau acrofobie. Dacă și tu te numeri printre ei și vrei să învingi această fobie, este important să înțelegi cauza și să descoperi de ce ai această teamă.
Ce este frica de înălțime (acrofobie)
Dacă te panichezi când realizezi că te afli la mare înălțime față de sol, dacă te sperie gândul că ai o ședință cu colegii la un etaj superior din clădirea de birouri în care lucrezi sau dacă stai pe o scară și îți revine în minte faptul că îți este frică de înălțime, este posibil să suferi de acrofobie. Definiția acestei tulburări este simplă: fobia sau frica de înălțime.
Potrivit unei estimări, acrofobia este o fobie destul de comună care afectează aproximativ 6% din populație. Un alt studiu a sugerat că aproximativ 28% dintre adulții suferă de intoleranță vizuală la înălțime la un moment dat în timpul vieții1.
Persoanele care suferă de această formă de fobie, de regulă, nu se bucură de anumite aventuri din parcurile de distracții care implică înălțimi mari, se stresează atunci când trebuie să ia liftul cu pereți din sticlă, evita să conducă autoturismul pe poduri.
Acestea sunt doar câteva exemple, adică situații când frica de înălțime poate declanșa simptome neplăcute, iar drept rezultat, persoanele cu acrofobie evită posibilitatea de a sta la înălțimi mari.
Simptome acrofobie (frica de înălțime)
Unele persoane folosesc cuvântul vertij când descriu frica de înălțime, însă acest vertij sau senzația neplăcută de a simți că încăperea se învârte cu tine este doar unul dintre simptomele fobiei de înălțime.
Alte simptome ale acrofobiei pot fi:
- senzația că trebuie să te târăști în patru labe, că trebuie să îngenunchezi sau că trebuie să cobori imediat când te simți la o înălțime mare față de sol
- tremurul
- transpirațiile
- persoana se simte terifiată sau paralizată de frică
- persoana are palpitații
- persoana plânge sau țipă
- se declanșează un atac de panică, însoțit de starea aceea în care persoana simte că nu mai poate să respire
- durerile de cap și amețeala apar când persoana se află la o înălțime mare față de sol.
Anxietate și evitare
Dacă ai acrofobie, probabil că te temi de situațiile care te pot determina să-ți petreci timpul în locuri înalte. De exemplu, s-ar putea să-ți faci griji că în vacanța viitoare va trebui să stai într-o cameră de hotel la un etaj superior.
Această evitare poate interfera cu capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi.
Cauze sau de ce apare frica de înălțime
Când vine vorba de înălțimi și distanțe, este important de știut că nu toată lumea percepe înălțimile în același mod. Doi oameni, de exemplu, pot privi la aceeași înălțime și o persoană o poate percepe ca fiind mai mare decât cealaltă.
Prin urmare, se presupune că acrofobia este un răspuns rațional la un stimul anormal; persoanele care suferă de acrofobie au mai multe riscuri de a avea o percepție disproporționată a distanței și, prin urmare, percep riscul și impactul unei căderi ca fiind mult mai mari decât sunt ele în realitate.
Acrofobia pare să fie cel puțin parțial înrădăcinată, posibil ca un mecanism de supraviețuire evolutiv. În 1960, renumiții psihologi în cercetare Eleanor J. Gibson și Richard D. Walk au făcut experimentul „The Visual Cliff”. Experimentul presupunea ca mai mulți sugari care se târau și câțiva pui din numeroase specii să traverseze un panou gros de sticlă care acoperea o groapă imensă. Prezența mamei sugarului, care l-a chemat încurajator, nu l-a convins pe copil că este în siguranță 2.
Cercetările indică, de asemenea, că frica irațională de a cădea joacă un rol mai mare decât percepția înălțimii. Această frică exagerată față de înălțimile mari se poate naște din teama noastră naturală de a nu cădea și de a nu ne accidenta sau lovi. Dacă persoana rămâne cu gândul la durerea care ar putea să apară din cauza unei căderi de la o înălțime mare, acest gând ar putea să contribuie la dezvoltarea acrofobiei.
Este normal, spun psihologii, ca oamenii să aibă o oarecare șovăială sau reținere în situația când trebuie să se afle la înălțimi mari, însă în cazul pacienților cu acrofobie, frica este nerealistă și exagerată. La fel ca toate fobiile, și acrofobia pare să fie o hiper-reacție la răspunsul normal de frică.
Ce declanșează acrofobia
Declanșatorii acrofobiei pot diferi de la persoană la persoană, dar în principiu vorbim despre:
- Zgârie-nori
- Stânci
- Zborul cu avionul
- Lifturi
- Alpinism
- Scări rulante
- Scări
- Traversarea podurilor
- Conducerea prin pasaje supraterane
Un aspect definitoriu al fobiilor specifice este că frica este irațională, iar anxietatea și frica sunt disproporționate cu situația. Majoritatea persoanelor cu o fobie specifică știu că frica lor este irațională, dar se simt incapabili să o controleze. Cu toate acestea, această perspectivă nu este necesară pentru a fi diagnosticată cu acrofobie sau cu orice altă fobie specifică.
Afecțiunile legate de acrofobie
Printre afecțiunile care sunt legate de acrofobie și care pot apărea cu aceasta se numără:
Vertijul
Vertijul este o afecțiune medicală care provoacă o senzație de învârtire și amețeală. Acrofobia poate induce sentimente asemănătoare cu vertijul, dar cele două afecțiuni i nu sunt aceleași.
Consultă medicul dacă te confrunți cu simptome de vertij. Testele medicale pot include analize de sânge, tomografie computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), care pot exclude numeroase afecțiuni neurologice.
Bathmophobia
Teama de pante și scări, numită bathmophobie, este uneori legată de acrofobie. În bathmophobia, s-ar putea să te panichezi când vezi o pantă abruptă, chiar dacă nu trebuie să urci pe ea. Deși mulți oameni cu bathmofobie au acrofobie, majoritatea celor care suferă de acrofobie nu suferă și de bathmofobie.
Climacofobia
Această frică este legată de bathmophobia, cu excepția faptului că, în general, apare numai atunci când te gândești că trebuie să urci. Dacă suferi de climacofobie, probabil că nu-ți este teamă de scări atâta timp cât nu trebuie să le urci. Cu toate acestea, climacofobia poate apărea în tandem cu acrofobia.
Aerofobie
Aceasta este frica specifică de a zbura. În funcție de severitatea fricii tale, s-ar putea să-ți fie frică de aeroporturi și avioane sau s-ar putea să simți frica doar atunci când ești în aer. Aerofobia poate apărea ocazional alături de acrofobie.
Riscurile asociate cu acrofobia (frica de înălțime)
Cel mai mare pericol pe care îl prezintă majoritatea fobiilor este riscul de a-ți limita viața și activitățile pentru a evita situația de care ți-e teamă. Cu toate acestea, acrofobia este neobișnuită prin faptul că a avea un atac de panică în timp ce ești la înălțimea solului ar putea duce de fapt la un pericolul imaginat.
Situația poate fi sigură atâta timp cât sunt luate măsuri de precauție, dar panica te poate determina să faceți mișcări nesigure. Este extrem de important ca acrofobia ta să fie tratată profesional cât mai repede posibil.
Diagnosticarea acrofobiei
Acrofobia nu este o tulburare distinctă recunoscută în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5-TR), instrumentul pe care medicii și profesioniștii în sănătate mintală îl folosesc pentru a diagnostica tulburările mintale. În schimb, această afecțiune ar fi diagnosticată ca o fobie specifică.
Pentru a fi diagnosticat cu o fobie specifică, medicul sau terapeutul îți vor pune întrebări despre natura, durata și severitatea simptomelor pe care le ai. Criteriile de diagnostic pentru fobiile specifice includ:
- Frica excesivă și intensă și disproporționată cu amenințarea reală
- Senzație de anxietate anticipativă, care implică să fii îngrijorat că te vei întâlni cu lucrul de care te temi
- Evitarea situațiilor care te-ar pune în contact cu situațiile de care ți-e teamă
- Tulburările îți limitează activitățile zilnice
Opțiunile de tratament pentru frica de înălțime
Terapia cognitiv-comportamentală
Alocând suficient timp și dedicându-te, poți depăși frica de înălțime. Unul dintre principalele tratamente pentru acrofobie este terapia cognitiv-comportamentală.
Cu ajutorul acestei forme de terapie sunt folosite tehnicile de comportament care expun individul la situația de care se teme (în acest caz, înălțimile și locurile aflate la mare altitudine).
Aceste tehnici pot fi folosite treptat sau rapid, iar pacientul este învățat cum să stopeze situația care îl panichează și cum să redobândească controlul asupra propriilor emoții.
Terapia prin expunere
Terapia prin expunere este considerată standardul de aur pentru tratarea fobiilor specifice.În mod tradițional, expunerea reală la înălțimi este cea mai comună soluție. Cu toate acestea, un studiu de cercetare publicat în 2017 a demonstrat că realitatea virtuală poate fi la fel de eficientă.
Tratament medicamentos
În privința tratamentului medicamentos, unele sedative ori unele betablocante pot fi folosite pe termen scurt, pentru că acestea pot reduce panica și anxietatea.
Important este ca această fobie să nu fie trecută cu vederea și ca pacientul să ceară ajutorul unui specialist, fie unui psiholog clinician, fie unui psihoterapeut.
Tehnici de relaxare
Tehnicile de relaxare, inclusiv meditația, yoga, exercițiile care te învață respirația profundă și relaxarea progresivă a mușchilor te pot ajuta să faci față atât stresului, cât și anxietății. De asemenea, exercițiile fizice pe care le faci în mod regulat pot fi extrem de utile în tratarea fricii de înălțime.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
