Caisele şi-au câştigat pe deplin faima în calitate de fruct cu multe beneficii pentru sănătate.
Originea lor este necunoscută – conform unor teorii, acestea fructe provin din China, în timp ce altele susţin că ţara lor de provenienţă este India. Caisele sunt bogate în vitamine, minerale şi fibre.
Îmbunătăţesc vederea – Caisele sunt o sursă de vitamina A, care este importantă pentru sănătatea ochilor.
Fortifică sistemul imunitar – Vitamina C, conţinută în caise, susţine sistemul imunitar şi organismul să lupte împotriva infecţiilor şi bolilor.
Menţin sănătatea pielii – Caisele conţin antioxidanţi care ajută la protejarea pielii de factori nocivi şi de primele semne de îmbătrânire. De asemenea, oferă protecţie împotriva efectelor negative ale razelor solare, scrie Rador, citând dariknews.bg.
Îmbunătăţesc funcţia hepatică – Fibrele din caise ajută la îmbunătăţirea funcţiei hepatice şi previn constipaţia.
Susţin sănătatea inimii – Caisele sunt bogate în potasiu, care ajută la menţinerea tensiunii arteriale normale şi a funcţiei cardiace.
Caisele se coc la începutul verii, dar sunt destul de frecvent conservate prin deshidratare astfel încât să ne putem bucura de aceste fructe pe parcursul întregului an. Termenul englezesc apricot derivă din latină şi semnifică preţios, însă cercetări mai noi au scos la iveală o altă etimologie, din sintagma arabă al barquq (copt timpuriu), prin franţuzescul abricot.
Deshidratarea caiselor este o practică de conservare care datează de multe secole. Cele mai multe dintre caisele deshidratate pe care le găsim în magazine, de un portocaliu-strălucitor, ca atunci când erau coapte, sunt tratate cu compuşi din sulf, întrucât fructele organice au o culoare mai maronie, scrie Agerpres.
Caisele, asociate cu educaţia şi medicina, în China
Caisele sunt nişte fructe subestimate, ar susţine multă lume. Nu par să primească atenţia de care se bucură merele, pepenii şi portocalele. Cu toate acestea, sunt incredibil de delicioase, oferind totodată numeroase beneficii de sănătate. Caisul este un arbore de mici dimensiuni, cu o înălţime cuprinsă între opt şi 12 metri. Creşte peste tot în lume, însă este originar din regiunea nord-estică a Chinei, aproape de graniţa cu Rusia.
Fructul este o sursă excelentă atât de vitamina A, cât şi de vitamina B şi conţine 86% apă. Mai conţine şi grăsimi, proteine şi carbohidraţi.
Caisul a început să fie cultivat în China cu circa 4.000 de ani în urmă. A fost adus apoi în restul Asiei şi în regiunea mediteraneană. Conchistadorii au introdus caisul în Americi în secolul al XVI-lea, plantând arbori pe coasta vestică a Statelor Unite.
În China, caisele sunt asociate cu educaţia şi medicina. Denumirea clasică în chineză înseamnă literal altarul caisei şi este încă folosită frecvent în limbajul scris pentru a desemna activităţi educaţionale. Potrivit legendei, Confucius şi-ar fi instruit discipolii în mijlocul unui crâng de caişi. Miezul caiselor este utilizat pe scară largă în medicina tradiţională chinezească.
