Ce să nu faci niciodată pe timp de furtună. Medicul Tudor Ciuhodaru oferă instrucțiuni despre ce nu trebuie să facem în caz de furtună.
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat pe pagina sa de Facebook sfaturi și instrucțiuni despre ce nu trebuie să facem niciodată în caz de furtună. Tudor Ciuhodaru a prezentat o parte dintre incidentele grave care se pot întâmpla, dacă nu respectăm indicațiile de protecție pe timpul furtunii: ,,În cazul trăsnetului efectul este adesea letal, iar puținii supraviețuitori au frecvent sechele grave sau traume psihice.”.
Ce să nu faceți în caz de furtună
,,Ce să (NU) faceți în caz de furtună. E alertă de ploi și vijelii în aproape toată țara.
(Mic) ghid de supraviețuire în funcție de locul unde vă aflați.
A. În spațiile deschise:
a) dacă sunteți pieton:
1. Nu vă adăpostiți sub pomi sau în zonele înalte (mai ales în timpul unei furtuni cu descărcări electrice).
2. Nu stați în apropierea obiectelor care pot fi buni conductori (stâlpi, turnuri, bare, garduri și alte structuri metalice).
3. Nu atingeți pereții adăpostului cu mâna, capul sau umerii.
4. Nu vă deplasați în zone în care există riscul de a fi loviți (construcții în desfășurare, arbori îmbătrâniți, geamuri deschise, acoperiș șubred).
b) dacă sunteți în mașină:
1. Trageți pe dreapta într-un loc ferit.
2. Dacă aveți timp parcați mașina în garaj sau în zone în care nu există riscul de a fi lovită de obiecte care cad și acoperiți-o cu o husă impermeabilă.
B. În locuințe:
1. Închideți toate geamurile și ușile.
2. Deconectați aparatura electrocasnică, televizorul sau calculatorul chiar dacă nu funcționează în acel moment.
Rețineți:
1. Între 20 și 100 de persoane sunt afectate în fiecare an de furtună şi traznet.
2. Alte câteva sute se prezintă la spital cu traumatisme variate datorate geamurilor sparte, prăbușirilor de arbori, obiectelor antrenate de rafalele de vant.
3. În cazul trăsnetului, efectul este adesea letal, iar puținii supraviețuitori au frecvent sechele grave sau traume psihice.
4. Cele mai multe victime se adăposteau de ploaie sub pomi, adesea în mediul rural dar sunt și cazuri în care pacienții au fost trăzniți în mașină sau în apartamente.”, a transmis Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.
Furtunile pot fi clasificate în diverse categorii, în funcție de intensitatea și caracteristicile lor. Cele mai comune tipuri de furtuni includ:
Furtunile electrice (torențiale) – Acestea sunt furtuni însoțite de fulgere și tunete. Descărcările electrice se produc în interiorul norilor sau între nori și sol. Furtunile electrice pot fi însoțite de ploaie puternică, grindină și vânturi violente.
Cicloni tropicali (uragane, taifunuri, cicloni) – Aceste furtuni se formează în regiunile tropicale și subtropicale, alimentate de căldura oceanului. Ele pot provoca daune masive, distrugând case, infrastructură și având potențialul de a produce inundații devastatoare.
Tornade – Tornadele sunt vârtejuri de vânt extrem de puternice și înguste, care se formează sub o furtună cu rotație. Acestea pot fi devastatoare, ducând la distrugerea obiectelor din calea lor și rănind sau omorând oameni.
Furtuni de zăpadă și viscol – În zonele cu climat rece, furtunile pot fi însoțite de ninsori abundente și vânturi puternice. Aceste condiții pot afecta vizibilitatea, pot bloca drumurile și pot crea condiții de iarnă periculoase.
Furtuni de praf – Aceste furtuni apar în regiunile aride și semi-aride, când vântul ridică particule fine de praf și nisip de la sol, reducând vizibilitatea și afectând sănătatea umană și a animalelor.
