Cât trebuie să fie pulsul normal și cum poți detecta posibilele probleme de sănătate sunt întrebări la care vom răspunde în cadrul acestui articol.
După cum probabil știți, în cadrul site-ului avem și o secțiune de știință, iar asta ne face să ne preocupăm nu doar de navete spațiale și roboți, ci și de lucruri care țin de sănătate, iar pulsul este unul dintre aspectele critice de analizat. Pulsul sau ritmul cardiac ne arată de câte ori bate inima cuiva pe parcursul unui minut. Valorile pulsului pot dezvălui informații importante cu privire la starea de sănătate a unei persoane, motiv pentru care este necesară măsurarea periodică a acestuia.
Dacă te preocupă întrebarea Cât trebuie să fie pulsul normal, ar trebui să știi, înainte de toate, că frecvența pulsului variază de la o persoană la alta și că pot exista mici variații, care nu trebuie să te îngrijoreze. De obicei, pulsul este influențat de: activitățile fizice întreprinse, de gen, vârstă și de starea generală de sănătate, dar nu numai.
Cât trebuie să fie pulsul normal și cum se măsoară
Pentru a măsura frecvența pulsului există mai multe metode, dar, în principiu, ritmul cardiac poate fi măsurat cel mai ușor în acele zone ale corpului unde arterele importante trec aproape de suprafața pielii. Cele mai bune locuri în care poate fi măsurat pulsul sunt: încheieturile mâinilor, interiorul cotului, partea laterală a gâtului, partea superioară a membrelor inferioare, notează heart.org.
Pentru o estimare corectă, plasați un degetul arătător și mijlociu pe una dintre aceste zone și măsurați numărul de bătăi pe parcursul a 60 de secunde. Experții sugerează ca atunci când măsori ritmul cardiac să fii liniștit pentru cel puțin 10 minute înainte de a începe.
După cum am menționat, frecvența pulsului se măsoară în funcție de numărul de bătăi pe minut (bpm) și are valori normale diferite în funcție de vârstă.
- Nou născut de până la o lună: 70-190 bpm
- Copii între 1 și 5 ani: 80-120 bpm
- Copii între 5 și 15 ani: 70-100 bpm
- Adulți: 60-90 bpm
- Atleți: 40-60 bpm
Ritmul cardiac maxim și cum se calculează
Nu există un sfat medical clar cu privire la valoarea ritmului cardiac maxim, dar majoritatea experților medicali sunt de părere că un ritm cardiac prea mare poate pune prea mult stres pe inimă sau pe alte organe.
Rata cardiacă maximă, care poate fi atinsă în timpul sau după efectuarea exercițiilor fizice, se poate calcula în felul următor:
- 220- vârsta. De exemplu, pentru o persoană de 30 de ani, aceasta nu ar trebui să atingă, în cazul unui efort fizic susținut, un puls mai mare de 190 bpm (220-30).
- 206,9-(0,67 x vârsta). Ceea ce înseamnă că o persoană de 50 de ani nu ar trebui să aibă un puls mai mare de 173,4 bpm (0,67×50= 33,5 și 206,9-33,5=173,4).
Deși cea de-a doua variantă de măsurare a pulsului este mai sigură, prima este mai simplă și mai ușor de reținut.
Cât trebuie să fie pulsul normal: Problemele de sănătate cu care te poți confrunta
Creșterea anormală a pulsului poate semnala anumite probleme de sănătate: aritmia, tahicardia, bradicardie, dar și alte afecțiuni. Depistarea acestor afecțiuni este vitală pentru că ele pot conduce la apariția insuficienței cardiace sau a accidentului vascular cerebral (AVC), două probleme care îți pot pune în pericol viața.
Aritmia face ca inima să bată fie prea repede, fie prea încet și determină ritmul neregulat al acesteia.
Tahicardia apare atunci când ritmul cardiac depășește 100 de bătăi pe minut. În cazul în care numărul de bătăi pe minut ale inimii ajung la 150 sau mai sus, persoana în cauză suferă de tahicardie supraventriculară.
Bradicardia apare atunci când ritmul cardiac este prea mic, sub 60 de bătăi pe minut. Acest lucru poate semnala probleme cu nodul sinoatrial sau o deteriorare a inimii, ca urmare a unui atac de cord sau a unei boli cardiovasculare.
Trebuie reținut faptul că nu există o corelație directă între hipertensiunea arterială și un ritm cardiac ridicat, și asta pentru că hipertensiunea arterială nu determină neapărat un ritm cardiac crescut.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
