Riscurile pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova sunt în creștere, pe fondul accelerării creditării și al majorării prețurilor la locuințe, chiar dacă sistemul bancar rămâne, în ansamblu, rezistent, se arată într-un raport al FMI.
Evaluarea arată că ritmul de creștere a creditării sectorului privat a ajuns la aproximativ 30% anual la mijlocul anului 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. În același timp, prețurile imobiliare au urcat cu aproximativ 25% în 2024 și în prima jumătate a anului 2025, iar raportul creditelor în PIB a atins cel mai înalt nivel din 2015 încoace.
Cea mai gravă constatare este că această combinație dintre creditarea rapidă și scumpirea locuințelor alimentează vulnerabilități tot mai mari în sistem. O eventuală corecție pe piața imobiliară sau un șoc economic ar putea afecta calitatea portofoliilor de credite și ar putea pune presiune pe o parte a sectorului bancar.
Documentul mai arată că piața imobiliară a fost alimentată nu doar de cererea acumulată și de reducerea ratelor, ci și de programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor. Extinderea programului de stat pentru prima casă a relaxat standardele de creditare, ceea ce este prezentat drept un factor care a mers în sens contrar măsurilor prudențiale mai stricte.
Deși sistemul bancar este descris ca fiind în continuare solid, testele de stres arată că, într-un scenariu economic sever, rata totală a capitalului s-ar reduce semnificativ. Patru bănci, care dețin aproximativ 43% din activele întregului sistem, apar drept vulnerabile din cauza marjei mai mici de capital și a expunerii mai mari pe creditele acordate populației. Două dintre ele ar coborî sub pragul minim de capital.
Un alt semnal negativ este că nivelul creditelor neperformante, deși redus comparativ cu anii de după criza bancară, poate fi prezentat artificial mai bine pe fundalul creșterii accelerate a creditării noi. În paralel, raportul de provizionare pentru pierderi din credite a scăzut, ceea ce poate amplifica riscurile dacă situația economică se deteriorează.
Sunt evidențiate și alte pericole importante pentru sistemul financiar, inclusiv tensiunile geopolitice din regiune, volatilitatea prețurilor la energie, dependența de finanțarea externă și de remitențe, precum și posibilitatea unei corecții abrupte pe piața imobiliară.
În plus, evaluarea constată că, deși cadrul de supraveghere bancară a fost îmbunătățit semnificativ după criza din 2014, persistă probleme structurale. Sunt semnalate nevoia de mai multe resurse pentru controale, consolidarea supravegherii bazate pe risc și clarificarea faptului că obiectivul de stabilitate financiară trebuie să prevaleze în fața obiectivelor de susținere a politicilor economice ale statului.
Mai sunt semnalate vulnerabilități și în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, unde se menționează riscuri transfrontaliere semnificative, inclusiv legate de corupție electorală, fraude cibernetice, active virtuale, ocolirea sancțiunilor și utilizarea unor platforme netransparente de plată.
Per ansamblu, concluzia este că sistemul bancar din Republica Moldova rămâne funcțional și lichid, dar riscurile se acumulează într-un ritm care necesită monitorizare atentă și măsuri mai ferme, în special în zona creditării ipotecare și a pieței imobiliare.
