Cu referire la comunicatul Procuraturii Anticorupție din 15 ianuarie, Ministerul Justiției vine cu următoarele precizări. Modificările legislative din Codul penal, intrate în vigoare în septembrie 2024, nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenii de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă.
Astfel, scrie MJ, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise.
Proiectul de modificare amplă a Codului penal și a Codului Contravențional nr.136 /2024, a fost produsul unui grup de lucru inițiat în 2022, format din procurori, judecători, avocați, experți etc, derivat de necesitatea de a îmbunătăți legea penală, inclusiv pentru a executa unele hotărâri ale Curții Constituționale, prin mai multe prevederi au fost declarate neconstituționale.( inclusiv la categoria infracțiunilor de corupție).
Reprezentanții Procuraturii au contribuit cu multiple propuneri de completare și ajustare, care au fost luate în considerare. Proiectul a fost promovat de Guvern în 2023 și adoptat în prima lectură de Parlament. Ulterior, la proiect au fost comasate și alte amendamente, inițiative legislative din partea deputaților, care au fost consultate public înainte de adoptarea finală.
Consultările cu reprezentanții procuraturii au continuat și pe platforma parlamentară în perioada 2023-2024. Inclusiv, la propunerea Procuraturii Anticorupție, s-a venit cu alte amendamente de ajustare. Toate solicitările parvenite până la intrarea în vigoare a legii (07.09.24) au fost acceptate și luate în considerare, iar careva obiecții sau riscuri majore nu au fost semnalate, fiind agreat proiectul adoptat.
Cu referire la exemplul infracțiunii de corupție pasivă, până la intrarea în vigoare a noii redacții, prevederile din articolul 324 Cod penal conțineau deficiențe structurale care afectau aplicarea uniformă a legii. De exemplu, coruperea pasivă în proporții de până la 100 U.C. (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) era prevăzută la alineatul (4), ceea ce contravenea principiilor fundamentale de elaborare a normelor penale. Adică, norma de la alineatul (1) ar trebui să cuprindă varianta mai puțin gravă a infracțiunii, iar alineatele următoare – să cuprindă variantele agravante ale infracțiunii, lucru care nu era respectat.
Această structură neclară genera dificultăți în aplicarea legii în cazul coruperii pasive comise de demnitari de stat. În practică, o faptă de corupere pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5.000 MDL era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate.
Prin modificările operate, a fost eliminată inechitatea, fără a se afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al celor comise. Forma atenuantă a coruperii pasive (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) a fost transferată la alineatul (1) pentru funcționari publici, păstrând același regim sancționator (pedeapsă non-privativă de libertate), iar pentru demnitarii de stat a fost introdus alineatul (2), cu un regim sancționator mai sever (închisoare de până la 3 ani).
S-a urmărit clarificarea logicii sancționatorii, așa încât să fie asigurată aplicarea proporțională a sancțiunilor. E de precizat că acest tratament sancționator este valabil doar pentru cazul în care valoare mitei este de până la 5000 lei. În situația în care mita depășește suma de 5000 de lei, sunt incidente dispozițiile alineatelor 3-5 articolul 324 Cod penal, care conțin pedepse mult mai aspre.
Potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții ce peste 5000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie) atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie) riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani.
Prin urmare, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social; totodată cuantumul amenzilor care se aplică și cumulativ cu pedeapsa închisorii, care au fost majorate semnificativ:
1. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (1) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este prevăzut la alineatul (3) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 3-7 ani. Totodată, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii de la 4000-6000 u.c. la 6000-8000 u.c.
2. De asemenea, ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (2) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este prevăzut la alineatul (4) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 5-10 ani. În același timp, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii, de la 6000-8000 u.c. la 8000-10000 u.c.
3. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (3) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este trecut, în mare parte, la alineatul (5) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 7-15 ani. Tot aici, s-a majorat semnificativ pedeapsa sub forma amenzii de la 8000-10000 u.c. la 13000-20000 u.c.
Considerente similare de uniformizare a pedepselor la gradul de pericol social a fost aplicat și la alte categorii de infracțiuni din CP.( de ex: art.325 etc
Modificările efectuate sunt ajustări a unor deficiențe recunoscute inclusiv de Procuratura Anticorupție, care a participat în procesul de avizare. Ele contribuie la o aplicare mai predictibilă și proporțională a normelor penale.
“Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost sin cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun.
Prin urmare, pedepsele pentru demnitari nu au fost reduse, ci împărțite pe categoriile valorii de mită, pedeapsa cu închisoarea pentru mita mai mare de 5000 de lei ajungând până la 15 ani, cumulativ cu amenzile majorate. Suplimentar, legat de termenii de prescripție, dimpotrivă, aceștia nu au fost reduși, modificările fiind făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale. Totodată a fost majorată durata termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani.
Rolul procuraturii într-un stat de drept e să asigure investigarea cauzelor în mod rapid, cu acțiuni de urmărire penală desfășurate prompt, să califice corect faptele incriminate, să susțină acuzarea în fața instanței în mod calitativ, fără crearea premiselor de tergiversare a procesului penal sau de evitare a responsabilității. La fel, explicarea obiectivă și neutră a faptelor, este un aspect esențial pentru informarea corectă a societății”, se menționează în comunicatul MJ.
Ministerul Justiției și Parlamentul au manifestat întotdeauna receptivitate la inițiativele Procuraturii, cu scopul de a dinamiza investigarea cauzelor și eficientizarea legislației în domeniu, inclusiv prin consultarea opiniei acestora. În același timp, urmărind responsabilitatea instituțională de a asigura calitatea legii penale, proporționalitatea pedepselor aplicate prin stabilirea limitelor prin raportare la gravitatea faptei ilicită, gradul social pentru o individualizare corectă a răspunderii penale etc ( raționamente expuse în Hot. Curții Constituționale nr. 18/2020).
MJ: “Recomandăm evitarea manipulării și atribuirea de conotație politică la aceste modificări legislative, la care s-a ținut cont de propunerile autorităților, cercetările și expertizele oferite în domeniu. Pentru formularea unei concluzii obiective, încurajăm verificarea prealabilă din sursele cu expertiză în domeniu.
Ministerul Justiției își reafirmă angajamentul ferm de a susține eforturile dedicate combaterii corupției și asigurării unui sistem judiciar transparent și eficient. În același timp, subliniem necesitatea îmbunătățirii abilităților practice ale profesioniștilor din domeniul justiției în procesul de investigare și aplicare a legii, pentru a garanta sancționarea eficientă a faptelor de corupție”.
