Acest tip de afecţiune poate fi asimptomatică în stadii incipiente, de cele mai multe ori fiind diagnosticată mult prea târziu. În ciuda progreselor recente, rata de supraviețuire la 5 ani este scazută.
Medicii avertizează cu privire la numărul mare de pacienţi diagnosticaţi cu neoplasm pulmonar, un sfert dintre cei care şi-au făcut bronhoscopii primind acest diagnostic, astfel că specialiştii le recomandă oamenilor să se testeze periodic, înainte să aibă simptome.
Test special de diagnostic
Medicii specialişti spun că pentru a se depista afecţiunile pulmonare în stadii incipiente se recomandă examinările periodice, pentru că „plămânii au puţini receptori ai durerii, iar simptomele apar, adeseori, în stadii avansate ale bolii”.
Pentru diagnosticarea unei afecţiuni pulmonare, în urma consultului de specialitate pacientul va fi investigat prin efectuarea unei endoscopii bronşice.
În cazul în care este depistat un ţesut pulmonar suspect, atunci acesta poate fi extras pe parcursul bronhoscopiei, prin utilizarea unei sonde speciale – crio-sondă – cu ajutorul căreia ţesutul pulmonar suspect este îngheţat şi mai apoi extras. Sonda utilizată foloseşte dioxid de azot care produce o scădere bruscă de temperatură de până la -89 de grade Celsius.
Procedura este indicată atât pentru diagnosticarea corectă a neoplasmului pulmonar, dar şi pentru eliberarea căilor respiratorii prin extirparea tumorilor formate. Pentru criobiopsie, sonda este introdusă printr-un canal al bronhoscopului şi poate ajunge mai uşor la leziunea suspectă comparativ cu pensele de biopsie, mai ales dacă leziunea este localizată în periferia plămânului. Totodată, probele recoltate sunt mult mai mari şi cu mai puţine artefacte obţinându-se astfel un diagnostic precis.
Ce semnale de alarmă transmite corpul
Semnele și simptomele cancerului pulmonar pot include: tuse persistentă, hemoptizie (tuse cu expectorație sanghinolentă), respirație scurtă, șuierătoare, durere pectorală, răgușeală, scădere ponderală marcantă, dureri osoase sau cefalee.
Persoanelor cu astfel de simptome li se recomandă să meargă de urgenţă la un medic pneumolog.
Diagnosticul de certitudine este pus prin corelarea datelor clinice, anamnezei, cu testele de laborator, investigațiile imagistice, completate de biopsia pulmonară.
Cauzele genetice de apariție a cancerului pulmonar sunt evidențiate la nivelul unor de gene, care sunt implicate în creșterea celulară fiziologică (normală).
Atunci cand apar modificări (mutații) la nivelul acestor gene, celulele se multiplică în mod necontrolat (haotic), se transformă structural și astfel se va dezvolta în timp tumora malignă. Există o serie de teste moleculare care identifică aceste mutații.
Factori de risc
La ora actuală, principalul factor de risc al cancerului pulmonar este fumatul. De altfel, se estimează că 80 la sută din decesele provocate de cancerul pulmonar apar la persoanele care au fumat. Iar formele cele mai grave de cancer cum sunt cele cu celule mici apar foarte rar la nefumători.
Medicii spun că nu există diferențe între țigările clasice, țigări slim, tutun sau trabuc. Riscul e la fel de mare, poate chiar mai mare în cazul celor care fumează țigări mentolate.
Cancerul pulmonar poate fi asociat și cu expunerea la substanțe radioactive sau chimice precum radon, azbest, uraniu, arsenic, cadmiu, silicați, crom, cărbune, nichel, gaze de eșapament.
De asemenea, poluarea, dar și istoricul familial de cancer pulmonar, alături de expunerea la radioterapie pentru alte tipuri de cancer precum cel de sân sunt asociate cu un risc mai crescut de cancer pulmonar.
Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.
